Senatul României a amânat, cu două săptămâni, adoptarea raportului final asupra proiectului de lege privind pensiile speciale ale magistraților, într-un context politic marcat de dispute intense și acuzații de manipulare electorală. Comisia pentru muncă, responsabilă cu avizarea propunerii legislative, nu a ajuns la un consens în ședința din 29 aprilie, invocând lipsa unor avize esențiale de la alte comisii parlamentare.

Dezbaterile din Senat au scos la iveală o puternică polarizare între putere și opoziție

Reprezentanții USR au acuzat coaliția de guvernare PSD-PNL că proiectul este unul „voit neconstituțional”, conceput ca un instrument de manipulare în prag de alegeri. Senatoarea USR Ioana Cynthia Păun a afirmat că legea este „o fumigenă” destinată să păcălească alegătorii, acuzând că după alegeri guvernanții vor invoca decizii ale Curții Constituționale pentru a justifica inaplicabilitatea acesteia.

Tensiunea dintre tabere s-a amplificat în timpul ședinței, senatorul USR Irineu Darău acuzând graba și lipsa de consultare cu sistemul judiciar în elaborarea unei reforme cu impact major. Replica președintelui comisiei, senatorul PSD Marius Humelnicu, a fost că opoziția politizează discuțiile, cerând ca dezbaterile să se axeze pe conținutul tehnic al proiectului, nu pe declarații politice.

Ce prevede proiectul adoptat de Camera Deputaților

Forma adoptată pe 23 aprilie de Camera Deputaților prevede modificări importante în regimul pensiilor magistraților. Potrivit noilor reglementări, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații, inclusiv judecătorii, procurorii, judecătorii Curții Constituționale, magistrații-asistenți și alți specialiști juridici, se vor putea pensiona doar la împlinirea vârstei de 65 de ani, aliniindu-se astfel cu vârsta standard din sistemul public de pensii.

Calculul pensiei de serviciu se va face pe baza mediei indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate. Cuantumul pensiei nu va putea depăși 80% din această medie, iar valoarea netă a pensiei nu va depăși 100% din venitul net din ultima lună de activitate.

Un amendament propus de USR, acceptat în comisia din Camera Deputaților, a introdus acest plafon pentru a limita exagerările și dezechilibrele din sistem. Totodată, au fost eliminate tabelele care eșalonau creșterea vârstei de pensionare până în 2045, accelerând aplicarea reformei.

Senatul, în calitate de for decizional, urmează să reia dezbaterile în aproximativ două săptămâni, odată ce vor fi obținute toate avizele necesare. Deși proiectul vizează o ajustare semnificativă a sistemului de pensii pentru magistrați, lipsa consensului politic și acuzațiile privind neconstituționalitatea acestuia ridică semne de întrebare cu privire la viitorul legii și la reala voință de reformare a unui domeniu sensibil și adesea controversat în societatea românească.