Parlamentul României a aprobat marți noul Guvern condus de premierul independent Luca Niculescu, punând capăt unei crize politice care a durat mai multe luni. Executivul a primit 280 de voturi „pentru” și 58 „împotrivă”, depășind pragul de 233 de voturi necesare pentru învestitură, potrivit informațiilor transmise de agențiile internaționale de presă.

Noul cabinet reunește miniștri proveniți în principal din Partidul Social Democrat (PSD), cea mai importantă formațiune politică a țării, precum și reprezentanți independenți și tehnocrați. Învestirea Guvernului marchează încheierea perioadei de incertitudine politică declanșate de prăbușirea, în luna mai, a coaliției proeuropene conduse de fostul premier liberal Ilie Bolojan.

Bugetul pentru 2027, principala prioritate a Guvernului

La scurt timp după prima ședință a noului Executiv, desfășurată la Palatul Victoria, premierul Luca Niculescu a declarat că adoptarea bugetului pentru anul viitor reprezintă o prioritate majoră și o responsabilitate pe care toate partidele trebuie să și-o asume.

Întrebat dacă abilitățile sale de negociator vor fi suficiente pentru a obține sprijinul parlamentar necesar aprobării bugetului, în condițiile în care PSD și PNL ar putea recurge la moțiuni de cenzură sau la retragerea sprijinului politic, șeful Guvernului a subliniat că elaborarea și adoptarea documentului bugetar sunt obligatorii.

Niculescu a explicat că una dintre cauzele încheierii crizei politice a fost apropierea unor dificultăți economice majore, care impuneau formarea unui guvern cu puteri depline. Premierul a evitat să ofere garanții absolute privind rezultatul negocierilor, dar și-a exprimat încrederea că partidele responsabile vor analiza cu atenție proiectul de buget.

Potrivit acestuia, documentul va trebui să respecte angajamentele asumate de România în privința reducerii deficitului bugetar, concomitent cu adoptarea unor măsuri care să susțină relansarea economică și îmbunătățirea nivelului de trai al populației.

Luca Niculescu, învestit în funcția de premier

Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, este al patrulea candidat care a solicitat votul de învestitură al Parlamentului de la destrămarea fostei coaliții guvernamentale. Diplomat de carieră, acesta a fost desemnat la începutul lunii de președintele Nicușor Dan pentru a forma noul Executiv, în contextul negocierilor dintre partidele proeuropene.

„România are nevoie de un guvern cu puteri depline după atâtea luni de criză politică”, a declarat Niculescu în fața parlamentarilor, înaintea votului de învestitură.

Țara s-a confruntat cu instabilitate politică după destrămarea coaliției formate din patru partide proeuropene, condusă de fostul premier liberal Ilie Bolojan. în acest context, formarea unui nou cabinet a devenit esențială pentru continuarea măsurilor economice și pentru adoptarea deciziilor bugetare.

Președintele Nicușor Dan a respins varianta alegerilor anticipate

Potrivit agenției France Presse, președintele Nicușor Dan a respins ideea organizării unor alegeri anticipate, argumentând că un nou scrutin ar putea prelungi instabilitatea politică și ar agrava situația finanțelor publice.

De asemenea, șeful statului a exclus participarea formațiunilor de extremă dreapta la guvernare, în condițiile în care Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) înregistra aproximativ 40% din intențiile de vot în sondajele menționate de agenție.

Desemnarea lui Luca Niculescu a avut la bază experiența sa diplomatică și perspectiva obținerii unei majorități parlamentare capabile să susțină noul Executiv. Votul de marți a confirmat sprijinul parlamentar necesar pentru învestirea cabinetului, însă menținerea acestei susțineri va depinde de negocierile politice și de măsurile adoptate în perioada următoare.

Membrii noului Guvern au depus jurământul la Palatul Cotroceni

După votul din Parlament, membrii noului Guvern au depus jurământul marți seară, în cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Cotroceni, în fața președintelui Nicușor Dan.

La eveniment au participat președinții celor două Camere ale Parlamentului, Sorin Grindeanu și Mircea Abrudean, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, precum și consilieri prezidențiali.

Din componența noului cabinet fac parte Marian Neacșu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, Ștefan Ovidiu Popa, la Transporturi, Alexandru Nazare, la Finanțe, și Sebastian-Dănuț Neculăescu, la Afaceri Externe. Portofoliul Justiției îi revine lui Radu Marinescu, iar Ministerul Apărării Naționale va fi condus de ștefan Radu Oprea.

Cum este împărțită conducerea ministerelor

Printre ceilalți membri ai Executivului se numără Daniel Cătălin Zamfir, la Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism, Dumitru Chisăliță, la Energie, Florin Ionuț Barbu, la Agricultură, Natalia Elena Intotero, la Mediu, și Marcel Alexandru Stoica, la Dezvoltare.

Alexandru Mihai Ghigiu va conduce Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Petre Florin Manole va prelua Ministerul Muncii, iar Alexandru Florin Rogobete va ocupa funcția de ministru al Sănătății.

Educația și Cercetarea vor fi coordonate de Valentin Sorin Costreie, în timp ce Sorin Gabriel Ionescu va ocupa funcția de ministru delegat pentru învățământ Preuniversitar. Portofoliul Culturii îi revine Ioanei Ruxandra Victoria Ciocan, iar Costinel Bogdan Dumitru va coordona, în calitate de ministru delegat, domeniul Digitalizării și Inteligenței Artificiale.

Stabilitatea economică, primul test pentru noul Executiv

Principalele provocări ale noului Executiv rămân stabilizarea situației economice, respectarea țintelor de deficit și construirea unei majorități parlamentare capabile să susțină măsurile guvernamentale.

Adoptarea bugetului pentru anul viitor va reprezenta primul test major al capacității premierului Luca Niculescu de a menține dialogul între partidele care susțin Guvernul și de a asigura continuitatea deciziilor economice.

În perioada următoare, noul cabinet va trebui să găsească un echilibru între disciplina fiscală, angajamentele asumate de România și măsurile necesare pentru relansarea economiei, într-un context marcat de presiuni asupra finanțelor publice și de așteptări ridicate din partea populației.