Echipa Institutului Cultural Român din Tel Aviv, Israel, a decis să marchee Ziua Limbii Române (31 august) prin organizarea și găzduirea unui eveniment dedicat operei și personalității lui Panait Istrati, cel care a fost apreciat de Marin Sorescu drept „primul Soljenițîn din literatura europeană”.

Evenimentul pregătit are loc la sediul ICR, în limbile română și ebraică, luni – 2 septembrie 2024, de la ora 18:00. Cu acest prilej, jurnalistul israelian Benny Ziffer va vorbi despre cercetările sale de la Casa memorială „Panait Istrati” din cadrul Muzeul Brăilei „Carol I” care reunește manuscrise, cărți cu autograf, ediții rare, ediții princeps, fotografii-document și, de asemenea, găzduiește fondul de documentare cu privire la studiul vieții și operei lui Panait Istrati. De asemenea, cercetătorul brăilean Zamfir Bălan, curatorul fondului Panait Istrati la Muzeul Brăilei „Carol I” va fi prezent cu o intervenție video ce are drept temă „Panait Istrati și lumea evreiască a epocii”, iar istoricul Lucian Zeev Herșcovici – bibliotecar la Biblioteca Națională a Israelului – va prezenta tema „Aspecte evreiești în scrierile lui Panait Istrati”.

După cum au precizat organizatorii, “opera lui Panait Istrati (1884 – 1935), scrisă în limbile franceză și română, a fost tradusă în peste 30 de limbi. Prozele și romanele sale descriu lumea proletariatului, pe care a avut ocazia să o cunoască de aproape, ținuturile Brăilei natale, Delta Dunării, un amestec de rase și religii și diverse orașele din Europa prin care a trecut de-a lungul vieții. Printre temele predilecte ale creației sale literare se află fascinația pentru Orient, care pentru Istrati este o sursă de cunoaștere și autocunoaștere, de eliberare și lumină. De asemenea, vagabondajul sau nomadismul este o temă majoră la Istrati, pentru care noțiunea de vagabondaj corespunde naturii sale extrovertite, impulsive și pasionale”.

De asemenea, referindu-se la creația lui Panait Istrati, Zamfir Bălan a afirmat: „Panait Istrati a fost descoperit de Romain Rolland, la începutul anilor ’20 ai secolului trecut. A devenit foarte repede unul dintre cei mai cunoscuți scriitori ai lumii. Cu puține excepții, și-a scris opera direct în franceză, păstrând însă atmosfera, gândirea și particularitățile limbii române. Ulterior, a rescris o bună parte a operei în limba maternă. Este scriitorul a cărei operă stă sub semnul iubirii de oameni și de libertate – singurul bun pământesc căruia trebuie să-i sacrificăm totul: bani, glorie, sănătate, viață și chiar propria noastră libertate”.