Negocierile pentru majorarea salariului minim brut pe economie au început la Palatul Victoria, unde reprezentanții sindicatelor, patronatelor și Guvernului discută nivelul veniturilor pe care angajații ar urma să le primească începând cu 1 ianuarie 2027. Cinci confederații sindicale solicită creșterea salariului minim brut de la 4.325 de lei la 5.000 de lei, argumentând că majorarea este necesară pentru recuperarea unei părți din puterea de cumpărare pierdută în urma scumpirilor.

Propunerea ar însemna o creștere de 675 de lei a salariului brut și un plus de aproximativ 282 de lei la venitul net al angajaților plătiți cu salariul minim. Măsura ar putea avea un impact direct asupra a aproximativ 720.000 de salariați din România, care lucrează cu normă întreagă și sunt remunerați la nivelul minim, potrivit estimărilor Blocului Național Sindical.

Sindicatele cer un salariu minim de 5.000 de lei

Cele cinci confederații sindicale participante la negocieri consideră că majorarea salariului minim este necesară pentru protejarea angajaților în fața creșterii costului vieții. Reprezentanții salariaților susțin că veniturile actuale nu mai țin pasul cu evoluția prețurilor la alimente, utilități, servicii și alte cheltuieli esențiale.

Potrivit propunerii înaintate Guvernului, salariul minim brut ar urma să ajungă la 5.000 de lei de la începutul anului viitor. Pentru angajații care primesc în prezent salariul minim, această schimbare ar aduce aproximativ 282 de lei în plus în fiecare lună, după plata taxelor și contribuțiilor.

Sindicaliștii consideră că majorarea ar reprezenta un sprijin important pentru persoanele cu venituri mici, chiar dacă nu ar compensa integral pierderea puterii de cumpărare provocată de inflație.

Aproximativ 720.000 de angajați ar putea beneficia de majorare

Conform datelor prezentate de Blocul Național Sindical, aproximativ 720.000 de români lucrează cu normă întreagă și sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Aceștia ar fi principalii beneficiari ai unei eventuale decizii de majorare.

Impactul unei asemenea măsuri ar putea fi însă mai amplu, deoarece creșterea salariului minim influențează și grilele de salarizare din companii, unde diferențele dintre veniturile angajaților trebuie menținute pentru anumite categorii de posturi și responsabilități.

Pentru angajații cu venituri reduse, fiecare majorare contează în contextul cheltuielilor tot mai mari pentru traiul de zi cu zi. Sindicatele insistă că nivelul salariului minim trebuie să ofere un venit care să permită acoperirea unui minimum de cheltuieli necesare.

Patronatele avertizează asupra scumpirilor

Propunerea sindicatelor întâmpină însă rezistență din partea reprezentanților mediului de afaceri. Patronatele atrag atenția că o nouă creștere a salariului minim ar putea pune presiune suplimentară asupra companiilor, în special asupra firmelor mici și mijlocii, care au capacitate financiară limitată.

Dragoș Petrescu, reprezentant al Confederației Patronale Concordia, a explicat că majorarea costurilor salariale ar putea fi transferată în prețurile produselor și serviciilor, ceea ce ar afecta în cele din urmă tot consumatorii.

„Orice creștere de salariu se duce în preț, or, în final, tot clienții noștri, respectiv românii, au de suferit”, a declarat acesta.

Reprezentanții patronatelor susțin astfel că o majorare salarială trebuie analizată și prin prisma efectelor asupra costurilor de producție, competitivității firmelor și prețurilor plătite de populație.

Decizia Guvernului, așteptată în urma negocierilor

Discuțiile de la Palatul Victoria trebuie să găsească un echilibru între solicitările sindicatelor, care urmăresc creșterea veniturilor angajaților, și preocupările patronatelor privind sustenabilitatea costurilor salariale.

Miza negocierilor este stabilirea unui nivel al salariului minim care să ofere protecție persoanelor cu venituri mici, fără să genereze presiuni economice suplimentare asupra companiilor.

Dacă propunerea sindicatelor va fi acceptată, salariul minim brut ar urma să ajungă la 5.000 de lei începând cu 1 ianuarie 2027. Până la luarea unei decizii, însă, majorarea rămâne o solicitare aflată în negociere, iar nivelul final va depinde de acordul dintre Guvern, sindicate și patronate.