Ministerul Apărării Naționale a prezentat concluziile investigației tehnice privind incidentul de securitate produs în noaptea de 29 mai 2026, când o dronă s-a prăbușit și a explodat într-un bloc de locuințe din municipiul Galați. Potrivit autorităților, analiza efectuată la fața locului confirmă că aparatul de zbor este de fabricație rusească și aparține categoriei sistemelor aeriene fără pilot utilizate în scopuri militare
Incidentul s-a produs în jurul orei 02:00, în zona STIREX, drona lovind etajul 10 al unui imobil situat pe strada Brăilei, într-un cartier al municipiului. În urma impactului, s-a produs o explozie, iar resturile aparatului au fost ulterior analizate de echipe specializate ale MApN, deplasate de urgență la fața locului pentru colectarea și examinarea fragmentelor.
Datele radar indică faptul că aparatul a fost detectat inițial în spațiul aerian al Ucraina, în jurul orei 01:46, în apropiere de localitatea Reni, situată la aproximativ 10 kilometri est de frontieră și la circa 19 kilometri de granița cu România. Traiectoria sa a fost monitorizată pentru o perioadă scurtă înainte de impact, însă evoluția rapidă a evenimentului a dus la producerea incidentului pe teritoriul românesc.
În urma analizelor tehnice, specialiștii au stabilit că este vorba despre un UAS (sistem aerian fără pilot) de tip kamikaze, cu utilizare unică. Aparatul a fost identificat ca fiind model GERAN-2 drone, un tip de dronă utilizat în mod frecvent în operațiuni militare de atac.
Fragmentele recuperate au confirmat prezența unor inscripții în limba chirilică, asociate cu marcajele specifice acestui model, parțial lizibile pe componentele structurale. Conform raportului tehnic, drona era echipată cu o încărcătură explozivă de tip HE (high-explosive), estimată la aproximativ 30 de kilograme echivalent TNT, care s-a detonat la impactul cu clădirea.
Analiza tehnică a evidențiat, de asemenea, mai multe componente structurale și electronice. Fuselajul era realizat din materiale compozite, inclusiv fibră de carbon, iar sistemul de propulsie era un motor termic de tip boxer, cu doi timpi și patru pistoane, răcit cu aer și echipat cu elice. Sistemul de ghidare identificat indică utilizarea tehnologiei GNSS de tip KOMETA, capabilă să recepționeze semnale de la mai multe rețele satelitare simultan, ceea ce permite o navigație precisă pe distanțe mari.
De asemenea, drona era echipată cu sisteme electronice de control al traiectoriei, inclusiv servomotoare responsabile de stabilizarea zborului până la atingerea țintei. Potrivit experților, aceste caracteristici sunt compatibile cu echipamentele utilizate în mod obișnuit de acest tip de muniție cu ghidare autonomă.
Raportul MApN mai arată că fragmentele descoperite la Galați sunt similare, din punct de vedere constructiv și funcțional, cu resturile identificate în alte incidente produse pe teritoriul României în ultimii ani. Sunt menționate situații similare în zona județului Tulcea, la Chilia Veche și Ceatalchioi (17 ianuarie 2025), Grindu (13 februarie 2025), Luncavița (26 aprilie 2026), precum și în municipiul Galați, în incidente anterioare din 2025 și 2026.
Autoritățile române precizează că spațiul aerian din zona de frontieră este monitorizat permanent, în contextul riscurilor generate de conflictul din regiune. În acest cadru, instituțiile de apărare și securitate națională continuă cooperarea interinstituțională pentru evaluarea situațiilor similare și prevenirea incidentelor viitoare.
