Valoarea maximă a tichetelor de masă urmează să crească de la 40 la 45 de lei, conform unui proiect de lege adoptat marți de Camera Deputaților, însă aplicarea acestei majorări va rămâne la latitudinea angajatorilor. Decizia reprezintă o nouă ajustare a unuia dintre cele mai utilizate beneficii extrasalariale din România, dar și un compromis între solicitările sindicatelor și limitele bugetare ale statului.

Noua valoare se va aplica începând cu anul 2026, după ce vor fi elaborate și aprobate normele necesare pentru implementare. Regimul fiscal al tichetelor rămâne neschimbat: acestea vor continua să fie impozitate cu 10% impozit pe venit și vor fi supuse contribuției la sănătate (CASS), fără contribuție la asigurările sociale (CAS). Astfel, statul menține structura fiscală actuală, considerată echilibrată în contextul presiunilor bugetare.

Deși în ultimele săptămâni s-a discutat intens despre o majorare până la 50 de lei, varianta finală ajunge doar la 45 de lei. Această diferență reflectă tensiunile dintre sindicate și Ministerul Finanțelor. Organizațiile sindicale au cerut o creștere mai substanțială, argumentând că inflația și scumpirile semnificative la alimente au redus considerabil puterea de cumpărare a unui tichet de 40 de lei. Potrivit acestora, în termeni reali, valoarea actuală nu mai acoperă necesitățile obișnuite ale unui angajat, iar indexarea este necesară pentru menținerea unui nivel de trai decent.

Ministerul Finanțelor, însă, a avertizat că o creștere la 50 de lei ar fi generat un efort bugetar suplimentar estimat la peste 1 miliard de lei anual. Într-un context economic în care Guvernul încearcă să reducă presiunea asupra bugetului, să limiteze deficitul și să controleze cheltuielile cu personalul și beneficiile sociale, varianta de 45 de lei a fost considerată cea mai realistă. Autoritățile susțin că este nevoie de un echilibru între protejarea angajaților și sustenabilitatea financiară a sistemului public.

Reacțiile sindicatelor au fost mixte: pe de o parte, votul a fost salutat ca un pas înainte; pe de altă parte, reprezentanții lor au subliniat că majorarea nu recuperează pierderile suferite în ultimii doi ani din cauza inflației. Argumentele lor se bazează pe evoluția prețurilor la produse alimentare de bază, care au crescut într-un ritm mai rapid decât nivelul tichetelor de masă, diminuând efectul acestui beneficiu în coșul zilnic al salariaților.

Mediul de afaceri a reacționat mai prudent, cerând predictibilitate și o perioadă de tranziție clar definită. Pentru companii, schimbarea valorii nominale a tichetelor implică ajustări în contractele colective de muncă, precum și actualizarea sistemelor contabile și fiscale. Reprezentanții acestora atrag atenția că orice modificare a acestui tip de beneficiu trebuie anunțată din timp, pentru a evita presiuni suplimentare asupra mediului economic.

Un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București în 2024 arată că tichetele de valoare, adică tichete de masă, de vacanță și sociale, au generat un impact economic semnificativ, reprezentând peste 1,4% din PIB și contribuind la menținerea a peste 213.000 de locuri de muncă la nivel național. Această cifră evidențiază rolul important pe care îl joacă sistemul de tichete în economie, atât prin stimularea consumului, cât și prin sprijinirea anumitor sectoare economice.

Prin adoptarea acestei majorări moderate, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între a răspunde nevoilor angajaților și a menține stabilitatea financiară a statului. Rămâne însă de văzut câți angajatori vor aplica efectiv noua valoare maximă și în ce măsură salariații vor resimți această schimbare în bugetul zilnic, într-un context economic aflat încă sub presiunea inflației și a creșterilor de prețuri.