Adesea, după o zi încărcată sau tensionată, “putin” alcool pare să aducă liniște. Ne ajută să ne relaxăm, să ne desprindem de zgomotul gândurilor, să ne simțim mai ușori. Alcoolul are, într-adevăr, un efect sedativ inițial – inducând somnolență și grăbind adormirea. Dar ceea ce urmează nu este odihnă. Este o simulare a somnului. O pauză a corpului, dar nu și a creierului. O noapte care pare liniștită, dar care în interiorul nostru e o luptă tăcută.

Ce se întâmplă în creier când dormim?

Somnul este o funcție vitală. În timpul unei nopți obișnuite, creierul nostru parcurge mai multe etape de somn: somn superficial, somn profund (unde corpul se recuperează fizic) și somn REM (unde creierul procesează emoții, întâmplări și formează noi legături neuronale). Aceste cicluri se repetă de 4–6 ori pe noapte, iar fiecare are un rol esențial.

· În somnul profund, se regenerează celulele, se reglează hormonii și imunitatea.

· În REM, învățăm, ne adaptăm, ne echilibrăm emoțional.

Fără aceste etape clare și complete, somnul nu este regenerativ. Poate arăta ca somn, dar nu se comportă ca atare.

Ce face alcoolul în tot acest proces?

Alcoolul acționează direct asupra sistemului nervos central. Inițial, are un efect de relaxare și sedare: adormi mai repede. Dar odată ajuns în sânge, el modifică ritmul și profunzimea somnului, interferând cu activitatea naturală a creierului. Ciclurile de somn devin haotice, iar faza REM – esențială pentru echilibrul mental – este scurtată sau chiar blocată în prima parte a nopții.

Pe măsură ce alcoolul este metabolizat, în a doua jumătate a nopții apare fragmentarea somnului: treziri dese, vise neliniștite, transpirații, senzația că nu te-ai odihnit deloc. De fapt, nu te-ai odihnit. Creierul tău a fost ocupat să proceseze toxina, nu să repare și să regenereze.

Impact neurologic

Alcoolul afectează neurotransmițătorii, în special GABA (inhibitor) și glutamatul (excitator). În loc să se producă un echilibru natural, aceste substanțe sunt stimulate artificial. Rezultatul? O dereglare a ritmurilor circadiene și o scădere semnificativă a calității somnului REM, ceea ce duce în timp la probleme de memorie, concentrare, instabilitate emoțională și o recuperare nervoasă mult încetinită.

Impact biologic

Ficatul lucrează intens pe timpul nopții pentru a metaboliza alcoolul, ceea ce generează stres oxidativ și dereglează nivelul de glucoză și hormonii de stres. Ritmul cardiac rămâne ridicat, chiar dacă pare că dormi. Organele vitale, în loc să intre în modul de refacere, rămân în stare de alertă. Se creează astfel o iluzie a odihnei, dar corpul rămâne epuizat.

Impact psihologic și emoțional

Când somnul este afectat, apare iritabilitatea, tulburarea dispoziției și scăderea capacității de reglare emoțională. În absența somnului REM, care funcționează ca un fel de "psihoterapie naturală", emoțiile negative nu se procesează corect. Te trezești mai trist, mai anxios, mai obosit. Și uneori, tocmai această stare duce la recurgerea din nou la alcool – formând un cerc vicios.

Ce e de făcut?

Nu înseamnă că trebuie să demonizăm alcoolul, dar e important să înțelegem că el este un sedativ, nu un somnifer. Nu regenerează, ci încurcă. Dacă ai nevoie să te liniștești seara, încearcă:

· Ceaiuri calmante (tei, mușețel, lavandă);

· Rutine de seară (lumini calde, liniște, respirații profunde);

· Scris terapeutic, care descarcă tensiunile;

· Lectură ușoară, fără ecrane;

· Sau o plimbare scurtă, sub cer.

Concluzie

Somnul nu este o oprire, ci o lucrare tăcută. Creierul nostru nu doarme, el repară, reface, învață, vindecă. Iar dacă îi punem piedici – chiar și în forma unui pahar de vin în fiecare seară – ne trezim obosiți într-o viață care are nevoie de toată prezența noastră.

Nu există liniște autentică într-un somn furat de alcool. Ci doar o pauză falsă, între două oboseli.