Federațiile sindicale din domeniul Educației se pregătesc pentru un nou val de proteste, iar cadrele didactice vor ieși în fața Parlamentului. Acțiunea este o reacție directă față de pachetul de măsuri fiscale pe care Guvernul intenționează să și-l asume prin angajarea răspunderii în Parlament. Deși gestul are o valoare simbolică, sindicaliștii avertizează că acesta este doar începutul, premergător unui posibil protest de amploare, anunțat chiar pentru începutul anului școlar.

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a explicat că alegerea locului protestului este direct legată de procedura guvernamentală care va avea loc în Parlament, subliniind că, deși era deja pregătit un protest în fața Guvernului, alegerea a fost făcută cu precauție pentru a viza exact momentul și locul decizional. Astfel, sindicaliștii vor transmite un mesaj clar autorităților, arătând dezacordul față de măsurile fiscale considerate dăunătoare sistemului educațional.

Deosebit de important este faptul că, pentru prima dată după 35 de ani, sindicaliștii amenință cu o deschidere a anului școlar 2025-2026 în stradă, în București și în toate orașele mari din țară. Hăncescu a menționat că această formă de protest este una inedită în România post-decembristă și că profesorii vor fi alături de elevi în fața instituțiilor statului pentru a transmite un semnal puternic nu doar la nivel național, ci și internațional. Aceasta indică un nivel ridicat de tensiune și o determinare a sindicatelor de a apăra drepturile cadrelor didactice împotriva unor schimbări considerate „abuzive și cinice”.

Marius Nistor, liderul Federației „Spiru Haret”, a confirmat că în următoarea perioadă vor avea loc consultări în teritoriu pentru a stabili calendarul și forma exactă a viitoarelor acțiuni de protest. Printre opțiuni se ia în calcul chiar și declanșarea unei greve generale, ceea ce ar putea duce la o paralizare masivă a activității din învățământ. Nistor a precizat că deciziile vor fi luate împreună cu membrii din teritoriu, iar orice variantă va fi analizată în funcție de evoluția situației.

Sindicaliștii au adus în atenție trei măsuri fiscale care afectează direct personalul didactic și pe care le consideră deosebit de periculoase pentru stabilitatea și funcționarea sistemului educațional. Prima dintre acestea este mărirea normei didactice, care riscă să bulverseze întreaga organizare a școlilor. Hăncescu a explicat că, dacă pentru o școală cu 20 de profesori se mărește norma cu două ore pentru fiecare, nu există suficiente ore suplimentare plătite pentru a acoperi acest surplus, iar profesorii vor fi trimiși în alte unități de învățământ, uneori la distanțe mari. Această măsură este considerată iresponsabilă și nedreaptă.

A doua măsură contestată este reducerea numărului de clase, ceea ce implică concedieri mascate, în condițiile în care pe aceste formațiuni de studiu erau deja angajați profesori. Astfel, o parte din aceștia riscă să-și piardă locurile de muncă, ceea ce agravează și mai mult situația personalului didactic.

A treia problemă este legată de plata orelor suplimentare. Conform noii formule, aceste ore vor fi plătite cu doar 45% din valoarea orelor din norma de bază, ceea ce reprezintă o lovitură dură pentru mii de profesori care se bazează pe aceste venituri suplimentare.

Sindicaliștii subliniază că aceste măsuri vin într-un moment dificil, într-un sistem deja tensionat și afectat de numeroase schimbări și reforme. Deși contractul colectiv de muncă a fost recent semnat, acest fapt nu exclude dreptul angajaților din educație de a protesta în fața unor decizii considerate abuzive. Din contră, sindicatele consideră că este o datorie morală să reacționeze și să protejeze drepturile cadrelor didactice și ale elevilor.

Pe fondul protestelor din anul precedent și al grevei istorice din sectorul educației, sindicatele arată o hotărâre fermă de a menține presiunea asupra autorităților. Dacă Guvernul nu renunță la aceste măsuri contestate, debutul noului an școlar riscă să devină un punct de mobilizare masivă a profesorilor și a întregii comunități educaționale la nivel național, deschizând astfel o nouă etapă de confruntări și negocieri cu autoritățile.