Medicii trag un semnal de alarmă serios cu privire la situația infecției cu HIV în România, unde o problemă majoră continuă să fie subdiagnosticarea gravă a bolii. În ciuda faptului că pacienții români au acces la terapii moderne de ultimă generație, diagnosticul precoce rămâne principala provocare, o mare parte dintre pacienți ajungând la medic în stadii avansate sau nefiind testați deloc.

Diagnosticul tardiv este identificat drept una dintre cauzele majore care contribuie la evoluția severă a bolii în România. Dr. Adrian Marinescu, managerul Institutului „Matei Balș”, a subliniat că subdiagnosticarea este persistentă: „în continuare este o subdiagnosticare pentru infecţia HIV, ceea ce spunem noi că sunt destul de multe cazuri, de fapt nu este realitatea, ele sunt mai multe în realitate, şi nu vrem să-i speriem, dar aşa este.”

La nivel național, aproximativ 16.000 de pacienți se află deja sub tratament. Cu toate acestea, estimările indică faptul că, anual, ar trebui descoperite și diagnosticate cel puțin 800 de cazuri noi. Realitatea din teren arată însă că sunt diagnosticate oficial doar în jur de 500 de cazuri, ceea ce înseamnă că alte aproximativ 300 de cazuri noi rămân nediagnosticate. Dr. Marinescu a confirmat acest decalaj, precizând: „Probabil avem în jur de 500 diagnosticaţi și 300 care sunt undeva afară, neavând deocamdată diagnostic.”

O problemă sistemică identificată este lipsa unei testări sistematice pentru HIV, chiar și în mediul spitalicesc unde acest lucru ar fi strict necesar. Reprezentantul Institutului „Matei Balș” a menționat că: „Sunt multe spitale din România, nu mă refer la spitalele de boli infecţioase, spitale de chirurgie, multidisciplinare, în care din păcate nu se testează chiar în cazul unor pacienţi care ar fi de testat. Şi atunci fie nu se pune diagnosticul, fie se pune foarte târziu.” Un grup considerat a fi cel mai expus riscului de infecție și care rămâne insuficient monitorizat este cel al consumatorilor de droguri.

Din punct de vedere financiar și terapeutic, România este bine dotată. Programul național de tratament HIV beneficiază de o finanțare substanțială de aproximativ 110 milioane de euro anual. Datorită acestui suport, țara dispune de terapii moderne care le permit pacienților diagnosticați să ducă o viață normală, cu o speranță de viață semnificativ îmbunătățită. Dr. Marinescu a subliniat beneficiul tratamentului, afirmând că: „Cine este diagnosticat cu infecţie HIV intră imediat în tratament şi este un tratament care poate să-i asigure o speranţă de viaţă aproximativ egală cu a unei persoane care nu are virusul”.

Astfel, principala problemă nu este lipsa tratamentului, ci factorii care duc la testarea târzie, și anume prevenția deficitară, accesul inegal la testare, dar și stigma asociată bolii. Cu toate acestea, testarea în sine este accesibilă din punct de vedere financiar, costând între 30 și 40 de lei serologia HIV la o clinică privată sau putând fi efectuată gratuit la medicul de familie.

Conform datelor furnizate de Institutul „Matei Balș”, până la data de 30 iunie 2025, au fost înregistrate 56 de decese asociate HIV/SIDA și peste 200 de cazuri noi raportate oficial. Estimările instituției arată că, în realitate, numărul cazurilor noi în întregul an 2025 se va ridica la aproximativ 500. Medicii reiterează avertismentul că diagnosticarea prea târzie rămâne principalul pericol pentru pacienți, depășind în gravitate problema lipsei tratamentului, care este de fapt disponibil.