Combaterea evaziunii fiscale nu poate fi eficientă fără o regândire profundă a situației firmelor inactive, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Oficialul a atras atenția asupra numărului foarte mare de companii inactive din România, care în prezent depășesc 460.000, dintre care 120.000 figurează cu datorii la stat în valoare totală de aproximativ 3,5 miliarde de lei. Această cifră indică un potențial ridicat de risc pentru finanțele publice, dar și o problemă serioasă în ceea ce privește corecta gestionare a mediului de afaceri.

Pentru a limita efectele negative generate de aceste firme inactive, ministrul Nazare a anunțat o serie de măsuri care vizează în primul rând forțarea acestora să reintre în activitate sau să fie radiate. Astfel, firmele inactive vor avea un termen cuprins între una și trei luni pentru a-și relua activitatea efectivă. În caz contrar, acestea vor fi obligate să se dizolve și să fie radiate din registrele oficiale. Această măsură vine ca un răspuns la nevoia de a curăța piața de companiile „fantomă” care, în mod frecvent, sunt folosite pentru evaziune fiscală, spălare de bani sau alte practici ilegale.

În plus, ministrul Finanțelor a propus modificări în criteriile prin care o firmă poate fi declarată oficial inactivă. Printre noile criterii se numără lipsa unui cont bancar activ și neîndeplinirea obligației de a depune situațiile financiare anuale la cinci luni după termenul legal. Aceste condiții vor simplifica identificarea firmelor care nu desfășoară activitate reală și vor permite intervenții mai rapide din partea autorităților fiscale.

Totodată, se propune limitarea perioadei maxime pentru care o firmă poate rămâne inactivă. Pentru inactivitatea fiscală, termenul va fi redus la un an, iar pentru cea voluntară, la trei ani. Această măsură urmărește să prevină situațiile în care firmele sunt menținute în stare de inactivitate pentru perioade îndelungate, ceea ce complică controlul fiscal și gestionează ineficient resursele administrative.

Această strategie are potențialul de a reduce semnificativ sumele neîncasate la buget, precum și de a crește gradul de conformare al mediului de afaceri. Totodată, ea contribuie la crearea unui cadru de funcționare în care firmele active sunt cele care beneficiază de facilități și sprijin, în detrimentul celor care folosesc inactivitatea pentru a eluda obligațiile fiscale.

Astfel, reglementările propuse reprezintă un pas important spre eficientizarea administrației fiscale și o dovadă a preocupării Guvernului pentru protejarea intereselor financiare ale statului, dar și pentru crearea unui mediu de afaceri sănătos și predictibil. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste măsuri și care va fi impactul lor asupra numărului firmelor inactive și asupra nivelului evaziunii fiscale în România.