Ultima ședință ordinară a Consiliului Local Municipal Brăila din anul trecut a fost una tensionată, având pe ordinea de zi proiectul de hotărâre privind stabilirea taxelor și impozitelor locale pentru anul fiscal 2026, precum și alte taxe și tarife aplicabile în municipiu de la 1 ianuarie. Proiectul a fost fundamentat pe Legea nr. 239 din 15 decembrie 2025, adoptată de Parlamentul României, act normativ prin care Guvernul condus de Ilie Bolojan a impus autorităților locale un prag minim de majorare a impozitelor și taxelor locale, ca parte a unui pachet de măsuri de redresare bugetară.

Primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, a admis că nivelul de creștere este excesiv și greu de suportat pentru populație, însă a explicat că respingerea proiectului ar fi atras automat aplicarea unei majorări de 120%, prevăzută expres de lege, situație care ar fi fost și mai împovărătoare pentru contribuabili.

Conform raportului de specialitate, taxele și impozitele locale reprezintă venituri proprii ale bugetului local și includ impozitul și taxa pe clădiri, impozitul și taxa pe teren, impozitul asupra mijloacelor de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, avizelor și autorizațiilor, taxa pentru reclamă și publicitate, impozitul pe spectacole, taxele speciale și alte taxe locale.

Impozitul pe clădiri scoate mulți bani din buzunar

Cea mai mare presiune fiscală apare la impozitul pe clădiri, unde eliminarea reducerilor acordate în funcție de vechimea imobilelor și impunerea pragului minim de creștere de 70% generează majorări semnificative, în special pentru apartamentele construite înainte de 1990. Trebuie subliniat că procentul mare se aplică impozitului pe clădire, în timp ce impozitul pe teren crește doar marginal, cu rata inflației, astfel încât majorarea totală este mai mică decât cea aferentă clădirii.

De exemplu, pentru un apartament din Cartierul Buzăului, construit în 2004, cu o suprafață utilă de 72,5 mp, impozitul pe clădire crește de la 370 lei în 2025 la 692 lei în 2026, ceea ce reprezintă o majorare de 87%. Impozitul pe terenul aferent, de 15 mp, crește de la 12 lei la 13 lei. în total, obligația fiscală anuală ajunge la 705 lei, față de 382 lei în anul anterior, ceea ce înseamnă o creștere totală de aproximativ 85%.

În cazul unui apartament din Cartierul Viziru, construit în 1975, cu o suprafață utilă de 37,42 mp, impozitul pe clădire urcă de la 172 lei la 360 lei, o creștere de 109%, în timp ce impozitul pe terenul de 10,64 mp crește de la 12 lei la 13 lei. Totalul anual ajunge astfel la 373 lei, față de 184 lei în 2025, respectiv o majorare totală de 103%.

Pentru un apartament din Cartierul Hipodrom, construit în 1968, cu o suprafață utilă de 80,5 mp, impozitul pe clădire crește de la 302 lei la 807 lei, adică un plus de 167%. Impozitul pe terenul de 15,16 mp crește nesemnificativ, de la 24 lei la 25 lei. Totalul de plată ajunge la 832 lei, comparativ cu 326 lei în anul precedent, ceea ce înseamnă o majorare totală de aproximativ 155%.

În Cartierul Obor, pentru un apartament construit în 1980, cu o suprafață utilă de 56,1 mp, impozitul pe clădire crește de la 260 lei la 540 lei, respectiv cu 108%, iar impozitul pe teren de la 34 lei la 36 lei. Totalul anual ajunge la 576 lei, față de 294 lei în 2025, ceea ce reprezintă o creștere totală de circa 96%.

Un apartament situat pe Bulevardul Independenței, construit în 1988, cu o suprafață de 59,15 mp, va avea în 2026 un impozit pe clădire de 593 lei, față de 285 lei în 2025, adică o majorare de 108%. Impozitul pe teren crește de la 20 lei la 21 lei, iar totalul de plată ajunge la 614 lei, față de 305 lei anul trecut, o creștere totală de aproximativ 101%.

Pentru un apartament de pe strada General Eremia Grigorescu, construit în 1973, cu o suprafață de 58,6 mp, impozitul pe clădire urcă de la 220 lei la 487 lei, adică un plus de 121%, iar impozitul pe teren crește de la 38 lei la 40 lei. Totalul ajunge la 527 lei, comparativ cu 258 lei în 2025, ceea ce înseamnă o majorare totală de 104%.

În cartierele Vidin și Progresului, pentru un apartament construit în 1986, cu o suprafață utilă de 43,16 mp, impozitul pe clădire crește de la 191 lei la 398 lei, adică 108%. Impozitul pe teren rămâne la 10 lei, iar totalul anual ajunge la 408 lei, față de 201 lei în 2025, o creștere totală de aproximativ 103%.

În Cartierul Plantelor, pentru un apartament construit în 1978, cu o suprafață de 58,21 mp, impozitul pe clădire crește de la 269 lei la 560 lei, adică 108%, iar impozitul pe teren crește de la 20 lei la 21 lei. Totalul ajunge la 581 lei, față de 289 lei în anul precedent, ceea ce înseamnă o majorare totală de aproximativ 101%.

Începând cu anul 2026, reducerile acordate anterior în funcție de vechimea clădirilor au fost eliminate prin decizie guvernamentală, fapt care explică diferențele foarte mari între impozitele pe clădire și creșterea totală. Bonificația pentru plata anticipată se menține la maximum 10% pentru persoanele fizice care achită integral impozitele până la 31 martie 2026.

Ce se întâmplă cu impozitul pe terenuri și taxa pe salubrizare

În cazul terenurilor, Primăria Brăila a aplicat doar ajustarea cu rata inflației de 5,6%. Astfel, pentru un teren intravilan din zona A, impozitul crește de la 15.761 lei/ha în 2025 la 16.644 lei/ha în 2026, în zona B de la 11.918 lei/ha la 12.586 lei/ha, în zona C de la 8.150 lei/ha la 8.607 lei/ha, iar în zona D de la 3.876 lei/ha la 4.094 lei/ha.

În cadrul aceleiași ședințe au fost aprobate și alte taxe și tarife pentru anul 2026, inclusiv taxa de salubrizare, stabilită la 25 lei/persoană/lună pentru utilizatorii casnici, în creștere cu 3 lei față de anul anterior, precum și tarifele pentru parcări și taxele speciale administrate de Serviciul de Utilitate Publică de Administrare a Fondului Locativ și a Cimitirelor Brăila, majorate, în general, doar cu rata inflației.

Primarul Marian Dragomir a subliniat, în finalul dezbaterilor, că administrația locală a fost obligată să aplice prevederile legale pentru a evita o creștere și mai mare a poverii fiscale asupra brăilenilor, precizând că „nu există nicio plăcere în a vota astfel de majorări, dar alternativa ar fi fost mult mai dură pentru cetățeni”.