Începând cu 1 septembrie 2025, directorii și directorii adjuncți ai unităților de învățământ vor fi obligați prin lege să predea minimum 40 de ore pe lună, echivalentul a 10 ore pe săptămână, în timpul programului de lucru. Conform noii Legi 141/2025, cunoscută în spațiul public drept Legea Bolojan, orele de predare nu vor fi remunerate suplimentar prin plata cu ora, așa cum se întâmpla anterior.
Legea, care modifică prevederile Legii 198/2023, a fost publicată în Monitorul Oficial în noaptea de 25 iulie 2025 și a intrat în vigoare la doar câteva zile distanță. Textul legal prevede clar că aceste ore vor fi parte obligatorie a atribuțiilor de serviciu pentru personalul de conducere din învățământul preuniversitar de stat și că nu pot fi compensate financiar.
Noua obligație vine în contextul în care aproximativ 900 de directori riscă să își piardă posturile, ca urmare a unui alt efect al Legii 141/2025: reorganizarea rețelei școlare. Mai exact, numeroase școli care în prezent funcționează cu personalitate juridică vor fi transformate în structuri arondate altor unități de învățământ mai mari, reducând astfel numărul funcțiilor de conducere. Ministrul Educației, Daniel David, a estimat că sute de echipe manageriale vor fi dizolvate în urma acestui proces de comasare.
Potrivit articolului LIX din noua lege, doar o parte din personalul de conducere va putea fi degrevat parțial de norma didactică de predare, în anumite condiții. Astfel, cadrele didactice aflate în funcții de conducere în casele corpului didactic, centrele de resurse educaționale sau centrele de excelență vor putea fi scutite de până la 30% din norma de predare. În cazul directorilor din unitățile de învățământ preuniversitar și al inspectorilor școlari, degrevarea poate ajunge până la 50%, în funcție de normele metodologice ce urmează a fi aprobate de Guvern.
Legea mai prevede că personalul didactic degrevat nu va putea desfășura activități didactice remunerate prin plata cu ora sau cumul, cu o singură excepție: unitățile de învățământ din zone izolate. în aceste cazuri, activitatea suplimentară poate fi aprobată de consiliul de administrație al inspectoratului școlar județean.
Sindicatele din educație au criticat dur măsura, acuzând că se încearcă o penalizare colectivă a cadrelor didactice care aleg funcții de conducere și că se elimină un important stimulent financiar. De asemenea, atrag atenția că măsura ar putea descuraja profesorii bine pregătiți să preia responsabilități manageriale, în condițiile în care salariile din educație rămân modeste, iar volumul de muncă pentru directori este în continuă creștere.
Ministerul Educației nu a prezentat nicio analiză oficială care să fundamenteze decizia. De altfel, o analiză realizată de Institutul de Științe ale Educației la solicitarea platformei Edupedu.ro a fost cenzurată de ministrul Daniel David, pe motiv că se află în procedură de peer review, întrucât contrazicea declarațiile oficiale cu date și studii de impact.
Legea 141/2025 face parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri fiscal-bugetare care vizează reducerea cheltuielilor publice. Cu toate acestea, în absența unei evaluări publice riguroase și a unui dialog real cu actorii din sistem, efectele asupra învățământului preuniversitar ar putea fi semnificative, atât în plan organizațional, cât și în ceea ce privește resursa umană.
