Ziua Culturii Naționale a fost marcată la Biblioteca Județeană “Panait Istrati Brăila” printr-o suită de evenimente interactive, care încurajează dialogul în jurul valorilor artistice și literare. Mai întâi, chiar în ziua în care s-au împlinit cei 175 de la nașterea lui Mihai Eminescu, versurile lui s-au auzit la bibliotecă pe parcursul întregii zile, prin organizarea unor sesiuni de lectură, prezentări, întâlnire de cenaclu literar, concursuri de poezie și desene la care vor participa elevi din școlile brăilene.

Programul manifestărilor a cuprins mai multe activități: “Eminescu, Luceafărul - Eu, o mică stea”, Ludotecă, ora 9-10; “Numai Poetul”, Ludotecă, ora 10-11; “Dor de Eminescu”, Centrul Dunărea, ora 9.30-11; “Vreme trece, vreme vine”, Centrul Dunărea, ora 11-13; “Medalion literar: Opera lui Mihai Eminescu, o lume de poveste”, sala Fănuș Neagu, ora 11-13 și “Mai am un singur dor”, Centrul Multicultural, ora 14.30 -16.

Totodată, au mai fost organizate expoziții documentare sub genericul Eminescu - geniu pustiu la Sala de Lectură, Ludotecă și Secția împrumut Cărți pentru Adulți, care pot fi vizionate până la sfârșitul lunii ianuarie.



”Eminescu – Geniu Pustiu” a fost tema unei expoziții documentare amenajată la Sala de Lectură a Bibliotecii Județene organizată cu prilejul a 175 de ani de ani de la nașterea poetului nostru național (1850-1889).

“Destul de puține elemente deosebesc biografia generală a poetului național român, Mihai Eminescu, de biografia celorlalți romantici europeni. Refuzul categoric al realului în numele unui ideal înalt, lupta cu condițiile precare de trai pe care viața i le a oferit, neconformismul, nefericirea în dragoste, boala răvășitoare și moartea destul de timpurie, ca și genialitatea precoce, au constituit datele esențiale ale existenței lui, reductibile la numitorul comun al existenței romantice. Ceea ce a fost însă absolut specific destinului său s a legat de lumea de acasă, de împrejurările unei istorii particulare, de spiritul profund al unei națiuni, al unei etnii. Căci Eminescu a dorit și a izbutit, unind o intuiție de adâncime cu o acțiune deliberată, o fuziune unică în felul ei cu timpul și spațiul românesc, luând asupră și crucea unei misiuni de o covârșitoare însemnătate, aceea de a cunoaște și de a reprezenta adevărul integral al unei istorii și al unui spirit. Spațiul în care s a născut și s a format i a modelat orizontul interior. Un relief armonios, de ritmuri și proporții echilibrate, adunând șesuri fertile și coline acoperite de păduri, tăiat de ape limpezi, înconjura satul cu viața tihnită, prinsă în ritualuri străvechi. și, deși copil de boieraș, viitorul poet a trecut prin anii vârstei paradisiace ca un copil de țăran, liber în plină natură. (…) Poet, prozator, dramaturg, ziarist, pasionat de istorie și interesat de științele umane ca și de cele exacte, Eminescu a lăsat o operă manuscrisă de vaste proporții, chiar dacă până la moarte îi apăruse un singur volum de poezii. Uriașul său profil de cunoaștere nu poate fi schițat numai din parcurgerea liricii și a prozei sale, deși acestea oferă imaginea unui artist ales, în măsura în care sunt citite, în sens romantic, schlegelian și novalisian, ca fragmente înalt expresive în care se răsfrânge totalitatea unei creații, cerul unei lumi”, este mesajul transmis de Dana Iuliana Gheorghe, bibliotecar.

În luna ianuarie a anului 2005 a fost lansat primul volum de manuscrise facsimilate ale lui Mihai Eminescu – un proiect al fostului președinte al Academiei Române, academicianul Eugen Simion. Până în 2009, treptat au fost lansate toate volumele integralei Manuscrisele Mihai Eminescu, iar acestea sunt la un loc de cinste în fondul de documente al Bibliotecii Județene.