Eugen Tomac a fost desemnat, de președintele Nicușor Dan, pentru funcția de prim-ministru.


În prezent europarlamentar și consilier onorific al șefului statului, liderul PMP are în spate o carieră politică construită rapid în jurul administrației prezidențiale conduse de Traian Băsescu, dar și colaborări apropiate cu personaje controversate precum Elena Udrea și Robert Turcescu.

Născut la 27 iunie 1981 în localitatea Babele (Ozerne), din sudul Basarabiei, în regiunea Izmail aflată astăzi pe teritoriul Ucrainei, Tomac a ajuns în România la vârsta de 17 ani printr-un program de burse al statului român. A urmat cursurile Universității din București, unde s-a specializat în istorie, concentrându-și cercetările academice asupra Basarabiei și a politicilor de deznaționalizare din perioada sovietică.

Intrarea sa în prim-planul politicii a avut loc în timpul administrației Băsescu. în 2006, la doar 25 de ani, a fost cooptat la Administrația Prezidențială pentru relația cu românii de pretutindeni, iar ulterior a ocupat funcția de secretar de stat responsabil de acest domeniu în guvernele conduse de Emil Boc și Mihai Răzvan Ungureanu. În această perioadă a susținut simplificarea procedurilor de redobândire a cetățeniei române pentru basarabeni și a coordonat proiecte dedicate comunităților românești din afara granițelor, inclusiv donații masive de cărți și manuale către școli și biblioteci din Republica Moldova.

De-a lungul timpului, Tomac s-a remarcat și prin poziții ferme privind relația dintre România și Republica Moldova. În 2022, o declarație în care a asociat opoziția față de unirea celor două state cu acceptarea consecințelor pactului dintre Stalin și Hitler a stârnit reacții critice în spațiul public.

Cariera sa politică rămâne însă strâns legată de Traian Băsescu, fiind considerat de mulți drept unul dintre apropiații fostului președinte. Această relație s-a reflectat și în colaborarea cu Elena Udrea la construcția Partidului Mișcarea Populară, formațiune pe care Tomac a ajuns să o conducă în 2015, după retragerea acesteia de la șefia partidului. Un an mai târziu, Băsescu l-a propus drept candidat al PMP pentru funcția de prim-ministru, prezentându-l ca reprezentant al unei noi generații de politicieni.

În fruntea PMP, Eugen Tomac a participat la construirea unor alianțe de dreapta, colaborând cu USR și Forța Dreptei și criticând constant PSD și PNL pentru ceea ce a considerat a fi derapaje democratice și blocarea activității opoziției. Din octombrie 2025, când a fost numit consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, Tomac s-a implicat în negocierile pentru formarea unei majorități parlamentare. Odată cu desemnarea sa pentru funcția de premier, acesta primește acum cea mai importantă misiune politică din cariera sa.



În ultimele zile, dar și pe parcursul ultimelor săptămâni, în spațiul politic au circulat mai multe nume de posibili miniștri care ar putea face parte din Guvernul condus de Eugen Tomac.

Luca Niculescu, actual secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), este luat în calcul pentru funcția de ministru de Externe în viitorul guvern pe care îl va propune Eugen Tomac, potrivit unor surse politice.

Pentru portofoliul Apărării este vehiculat numele diplomatului Mihnea Motoc, fost ministru al Apărării și apropiat al fostului premier Dacian Cioloș.

La Ministerul Finanțelor, una dintre variantele analizate ar fi Bogdan Drăgoi, actualul președinte al Lion Capital și fost ministru al Finanțelor. Potrivit acelorași surse, acesta nu este însă singurul nume aflat pe lista viitorului executiv. În discuție s-ar afla și menținerea în funcție a actualului titular al portofoliului, Alexandru Nazare.

Pentru Ministerul Sănătății este vehiculat numele medicului Cătălin Cîrstoiu, manager al Spitalului Universitar de Urgență București. Cîrstoiu a fost desemnat în 2024 drept candidat comun al PSD și PNL la Primăria Capitalei, însă a fost retras din cursă în timpul campaniei electorale, pe fondul unui scandal mediatic. Numele său este asociat și cu criticile formulate după tragedia de la Incendiul din Colectiv, când a fost vizat de acuzații privind declarațiile referitoare la capacitatea sistemului medical de a gestiona răniții.

Până în acest moment, niciuna dintre aceste variante nu a fost confirmată oficial, iar negocierile pentru formarea noului Cabinet sunt în desfășurare.



După desemnarea sa de către președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, Eugen Tomac intră într-o cursă contracronometru pentru formarea noului Executiv. Potrivit Constituției, premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a alcătui echipa guvernamentală și programul de guvernare pe care le va prezenta Parlamentului.

Procedura de învestire presupune cinci etape: constituirea echipei de miniștri, prezentarea Guvernului în Parlament, audierea miniștrilor propuși în comisiile de specialitate, votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei Cabinetului, urmat de depunerea jurământului de către premier și miniștri în fața președintelui.

Imediat după nominalizare, Tomac a anunțat că intenționează să propună „un guvern tehnic, nu unul politic” și a făcut apel la sprijinul partidelor democratice și pro-occidentale pentru susținerea viitorului Executiv. În perioada următoare, acesta va trebui să negocieze cu formațiunile parlamentare pentru a construi o majoritate capabilă să treacă Guvernul prin Parlament.


Înaintea votului din plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului, fiecare candidat la funcția de ministru va fi audiat în comisiile parlamentare de specialitate și va primi un aviz consultativ. Ulterior, Parlamentul se va pronunța asupra programului de guvernare și a componenței Cabinetului. Pentru acordarea votului de încredere este necesară majoritatea simplă a parlamentarilor prezenți.

Matematica parlamentară se anunță însă complicată pentru premierul desemnat. Pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi, iar în prezent Tomac nu beneficiază de susținerea PNL și USR, formațiuni care continuă să îl susțină pe Ilie Bolojan și resping perspectiva unei colaborări guvernamentale alături de PSD. În lipsa celor 135 de voturi ale parlamentarilor PNL și USR, o eventuală susținere venită din partea PSD, UDMR, a grupului Minorităților Naționale, a formațiunii Uniți pentru România, a grupului PACE și a parlamentarilor neafiliați ar putea aduce cel mult 223 de voturi, cu aproximativ zece mai puține decât pragul necesar.

Dacă Guvernul propus de Tomac nu obține votul de încredere al Parlamentului, președintele Nicușor Dan va fi obligat să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Constituția prevede că două tentative eșuate de învestire a unui guvern pot deschide calea către organizarea alegerilor parlamentare anticipate.