Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a anunțat lansarea unui pachet amplu de reformă care va schimba fundamental modul de finanțare și organizare a spitalelor din România. Măsurile propuse urmăresc trecerea de la un sistem bazat parțial pe capacitatea de internare, la unul centrat exclusiv pe serviciile medicale efectiv realizate și pe numărul de pacienți tratați.

Reforma va fi implementată prin trei ordine de ministru, care vor viza simultan finanțarea unităților sanitare, flexibilizarea structurii organizatorice a spitalelor și redistribuirea paturilor la nivel județean, în funcție de nevoile reale ale populației. Potrivit Ministerului Sănătății, aceste modificări sunt considerate „majore” pentru funcționarea întregului sistem sanitar.

Noul model de finanțare va elimina treptat criteriul numărului de paturi ca indicator relevant în alocarea fondurilor. În prezent, finanțarea spitalelor include încă elemente legate de capacitatea de internare, însă autoritățile susțin că acest mecanism nu mai reflectă realitatea medicală actuală. Argumentul central este că actul medical este definit de serviciile efectuate, nu de numărul de locuri disponibile în secții.

În explicațiile sale, Cseke Attila a subliniat că un sistem modern de sănătate trebuie să recompenseze activitatea medicală reală, nu infrastructura neutilizată. Acesta a afirmat că paturile goale nu contribuie la tratarea pacienților și că menținerea lor ca factor de finanțare distorsionează eficiența întregului sistem. Totodată, el a criticat formula actuală de finanțare, susținând că aceasta poate dezavantaja spitalele performante.

Ministerul a prezentat și date privind evoluția practicii medicale din ultimul deceniu. Durata medie de spitalizare a scăzut de la aproximativ 6,2 zile la 5,2 zile, ceea ce reflectă, potrivit autorităților, o eficientizare a actului medical și o reducere a timpului necesar tratamentului. Această schimbare este invocată ca argument suplimentar pentru ajustarea modului de finanțare.

Pentru pacienți, reforma este prezentată ca un pas spre îmbunătățirea accesului la servicii medicale și creșterea calității actului medical. Spitalele ar urma să fie stimulate să trateze un număr mai mare de cazuri, inclusiv cazuri complexe, și să își adapteze serviciile în funcție de nevoile reale ale comunităților pe care le deservesc.

Pentru personalul medical, noile reguli ar aduce o recunoaștere mai clară a performanței și o flexibilitate mai mare în organizarea secțiilor. Una dintre modificările tehnice preconizate vizează reducerea pragului minim de paturi pentru anumite secții, de la 25 la 23, ceea ce ar permite o reorganizare mai eficientă a structurilor spitalicești.

De asemenea, reforma introduce un nou mecanism de repartizare a paturilor la nivel județean, care ar urma să țină cont de distribuția reală a populației, de presiunea asupra serviciilor medicale și de specificul fiecărei regiuni. Scopul declarat este o utilizare mai eficientă a resurselor și o corelare mai bună între capacitatea spitalelor și cererea reală de servicii.

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu-Remus Moldovan, a susținut la rândul său necesitatea unei analize privind numărul real de paturi de spitalizare continuă. Acesta a afirmat că paturile neutilizate constant trebuie reevaluate, întrucât pot distorsiona modul în care sunt distribuite fondurile în sistemul sanitar.