Sindicaliștii din educație au protestat zilele trecute în fața Palatului Victoria, exprimându-și nemulțumirea față de măsurile de austeritate adoptate de Guvern, despre care afirmă că au generat haos administrativ și o stare profundă de incertitudine în sistemul de învățământ. Acțiunea de protest vine pe fondul unei mobilizări sindicale tot mai accentuate, alimentată de temeri privind degradarea condițiilor de muncă și diminuarea atractivității profesiei didactice.

Nemulțumirile personalului didactic și nedidactic au atins un nivel critic, potrivit liderilor sindicali, care au reluat protestele în fața sediului Guvernului și au prezentat rezultatele unui amplu chestionar intern. La consultare au participat peste 17.000 de angajați din sistem. Datele centralizate de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” indică faptul că 74,7% dintre respondenți se declară dispuși să participe la o grevă generală, în cazul în care autoritățile nu revin asupra deciziilor contestate. În același timp, 70,5% afirmă că sunt afectați „extrem de mult” de politicile de austeritate, ceea ce reflectă un nivel ridicat de tensiune socială în sector.

În privința calendarului unei eventuale greve, opiniile sunt împărțite, dar converg spre perioade cu impact major asupra activității școlare. Peste jumătate dintre cei favorabili protestului susțin că greva ar putea fi declanșată fie în luna martie, concomitent cu simulările examenelor naționale, fie spre finalul cursurilor anului școlar, când presiunea administrativă este maximă. Această poziționare strategică indică intenția sindicatelor de a crește forța de negociere prin alegerea unor momente sensibile pentru sistem.

Reprezentanții federațiilor sindicale afirmă că mandatul primit din partea membrilor este unul ferm și nu lasă loc de pasivitate. Aceștia au stabilit, împreună cu celelalte două mari federații din învățământ, un calendar etapizat de acțiuni sindicale. Prima fază vizează declanșarea unui referendum național privind neparticiparea cadrelor didactice la simulările examenelor sau organizarea unor forme de protest în acea perioadă. Dacă revendicările nu vor primi un răspuns favorabil, în luna aprilie ar urma să fie organizat referendumul pentru declanșarea grevei generale la final de an școlar.

În paralel cu presiunea stradală, sindicatele au inițiat și o campanie de mobilizare civică pentru susținerea unei inițiative legislative cetățenești, publicată deja în Monitorul Oficial la începutul lunii februarie 2026. Propunerea legislativă vizează mai multe modificări structurale considerate esențiale pentru stabilizarea resursei umane din educație. Printre prevederi se numără revenirea la norma didactică de 18 ore pe săptămână, precum și posibilitatea reducerii acesteia cu două ore pentru cadrele didactice cu peste 25 de ani vechime și gradul didactic I.

Documentul mai propune schimbarea modului de calcul pentru plata cu ora, astfel încât tariful să pornească de la salariul de bază al profesorului, incluzând sporurile aferente vechimii, gradului didactic și condițiilor specifice de muncă, precum activitatea simultană, predarea în zone izolate sau în unități speciale. O altă măsură vizează instituirea unei prime de instalare neimpozabile, echivalentă cu trei salarii de bază, destinată cadrelor didactice titulare repartizate în zone defavorizate, cu scopul de a reduce deficitul de personal din aceste regiuni.

Inițiativa legislativă include și abrogarea restricțiilor privind degrevarea personalului didactic de conducere, îndrumare și control, introduse prin Legea nr. 141/2025, precum și modificări punctuale în legislația învățământului superior. Liderii sindicali susțin că aceste schimbări sunt necesare pentru restabilirea funcționalității manageriale și academice a instituțiilor de educație.

Pentru ca proiectul să ajungă în dezbaterea Parlamentului, este necesară strângerea a minimum 100.000 de semnături de susținere din partea cetățenilor cu drept de vot. Sindicatele mizează pe sprijinul profesorilor, al elevilor majori, al părinților și al societății civile, argumentând că miza depășește interesele profesionale și privește calitatea viitorului sistem educațional românesc. În funcție de reacția Guvernului, următoarele luni se anunță decisive pentru stabilitatea anului școlar și pentru relația dintre Executiv și una dintre cele mai numeroase categorii bugetare.