Rețeaua școlară din județul Brăila se confruntă cu probleme serioase în asigurarea asistenței medicale, de la lipsa personalului specializat și absența cabinetelor autorizate până la dificultățile de colaborare cu medicii de familie. Datele centralizate de Direcția de Sănătate Publică (DSP), Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CAS) și Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Brăila evidențiază vulnerabilități care afectează atât elevii, cât și cadrele didactice.
Potrivit DSP Brăila, pentru anul școlar 2026-2027 sunt înregistrate 229 de locații școlare, dintre care 90 de unități cu personalitate juridică și 139 de structuri arondate. Doar 152 de locații dețin autorizație sanitară de funcționare, reprezentând 66,37% din total. Astfel, aproximativ una din trei unități funcționează fără această autorizație. Situația este similară în învățământul superior, unde numai una dintre cele două facultăți din județ este autorizată sanitar. Față de anul școlar precedent, când erau autorizate 149 dintre cele 231 de locații, se observă o ușoară îmbunătățire a situației.
Deficit de personalDeficitul de personal medical este o altă problemă majoră, în special în municipiul Brăila. Din cele 21 de posturi aprobate pentru medici școlari, sunt ocupate doar 13. În cazul medicilor stomatologi, sunt ocupate patru dintre cele cinci posturi disponibile, în timp ce la asistenții medicali sunt ocupate 69 din cele 82 de posturi aprobate. În municipiu funcționează 69 de cabinete medicale școlare și patru cabinete stomatologice, însă schema de personal rămâne incompletă.
În județ, situația este mai gravăÎn mediul rural, accesul la servicii medicale este și mai dificil. Conform datelor CAS Brăila, comunele Roșiori și Surdila Găiseanca nu dispun de cabinete sau puncte de lucru care să asigure asistență medicală primară, deși autoritățile locale au făcut demersuri pentru înființarea acestora. Alte zece unități administrativ-teritoriale depind de medici care asigură servicii prin puncte de lucru, fără a avea un medic titular în localitate.
La nivelul județului, 12 localități sunt considerate deficitare, fiind necesară angajarea a 19 medici de familie, dintre care opt în municipiul Brăila și 11 în mediul rural și în celelalte orașe. Pentru atragerea specialiștilor în zonele deficitare, CAS acordă sporuri de zonă de până la 100% și organizează sesiuni speciale de contractare.
Problemele sunt semnalate și de unitățile de învățământ. ISJ Brăila arată că școli din Bordei Verde, Galbenu, Gemenele, Mircea cel Bătrân, Salcia Tudor, Surdila-Găiseanca și Viziru nu beneficiază de asistență medicală sau dispun de servicii doar parțial. Unele unități reclamă inclusiv refuzul medicilor de familie de a încheia contracte de colaborare, de a efectua triajul epidemiologic și de a realiza evaluările medicale necesare.
Absența personalului medical poate afecta inclusiv participarea elevilor la orele de educație fizică, pentru care este necesar avizul medical corespunzător, potrivit legislației în vigoare. ISJ precizează că responsabilitatea finanțării și angajării personalului medical revine autorităților locale, conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023.
Soluții?În încercarea de a identifica soluții, la ședința Consiliului de Administrație al CAS Brăila din 23 septembrie 2026 au fost propuse mai multe măsuri. Printre acestea se numără organizarea unor servicii medicale itinerante, prin care un medic să deservească mai multe școli, cu vizite de una-două ore pe săptămână, angajarea unor asistenți medicali permanenți și modificarea legislației pentru a permite angajarea unor medici tineri care nu au promovat examenul de rezidențiat.
Deși CAS a invitat organizația profesională a medicilor de familie să sprijine activitățile școlare prin colaborări voluntare sau cu timp parțial, remunerarea suplimentară ar urma să fie asigurată de primării. În lipsa fondurilor și a personalului necesar, rezolvarea rămâne dificilă, în condițiile în care autoritățile locale au termen până în 2030 pentru înființarea cabinetelor școlare autorizate.
