Preşedintele Nicuşor Dan a promulgat, miercuri, o lege care impune instalarea butoanelor de panică în toate unităţile sanitare publice şi private, astfel încât în fiecare salon destinat internării pacienţilor va trebui introdus un astfel de sistem. Aceste butoane vor declanşa o alertă în cazul unor urgenţe medicale sau a unor situaţii de pericol iminent, măsură considerată utilă în special pentru pacienţii imobilizaţi sau cu autonomie redusă, a explicat preşedintele într-o postare pe Facebook. Legea prevede, de asemenea, obligativitatea instalării de sisteme de supraveghere video în secţiile ATI, în unităţile de primiri urgenţe şi în compartimentele destinate pacienţilor cardiaci critici, măsuri menite să asigure respectarea protocoalelor şi procedurilor medicale şi să ofere un plus de siguranţă personalului medical prin descurajarea potenţialelor agresiuni.

Deputatul USR Emanuel Ungureanu, unul dintre iniţiatorii proiectului, a arătat că demersul a devenit necesar din cauza lipsei standardelor de siguranţă pentru pacienţi: „Într-o ţară normală, nu ar fi fost nevoie de acest proiect. Ar fi trebuit să avem butoane de panică şi camere video în fiecare compartiment de primiri urgenţe şi ATI. ANMCS acreditează însă spitale, an de an, fără să fie respectate standardele minime de siguranţă pentru pacient, ceea ce este un lucru foarte grav”, a declarat parlamentarul.

Măsura face parte dintr-un pachet mai larg de reforme în domeniul sănătăţii asumat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, care şi-a asumat răspunderea în Parlament pentru reforma sistemului medical. Premierul a susţinut că noile măsuri vor aduce mai multă ordine şi corectitudine în sistem, vor spori grija pentru pacienţi şi vor face serviciile mai accesibile, subliniind că, deşi bugetele pentru sănătate au crescut şi s-au făcut investiţii, acest lucru nu s-a reflectat suficient în calitatea serviciilor medicale. Bolojan a mai explicat că reforma porneşte de la reorientarea pacienţilor din zona de spitalizare către medicina de familie şi medicina de specialitate şi că prin reducerea internărilor nejustificate se pot economisi peste trei miliarde de lei, sume care pot fi redirecţionate tot pentru servicii medicale.

Printre prevederile incluse în pachetul de reforme se numără obligaţia medicilor din spitale de a acorda consultaţii şi în ambulatoriul integrat, stimulente pentru medicii de familie care oferă mai multe servicii, posibilitatea decontării serviciilor oferite de caravane medicale mobile în zone izolate, identificarea unor spitale „de importanţă strategică” şi formarea de consorţii medicale, majorarea taxei clawback pentru producătorii de medicamente şi schimbarea modului de plată a rezidenţilor din privat, care vor fi plătiţi de spitalele private în care activează, nu de Ministerul Sănătăţii. De asemenea, spitalele care alocă mai mulţi bani pentru salarii decât pentru tratarea pacienţilor vor fi nevoite să desfăşoare mai multe servicii pentru a justifica cheltuielile.

Legea a fost contestată la Curtea Constituţională de partidele din opoziţie AUR, S.O.S. şi POT, dar sesizarea a fost respinsă de judecătorii constituţionali, permiţând astfel intrarea în vigoare a noilor reglementări. Autorităţile susţin că prin aceste măsuri se urmăreşte modernizarea sistemului de sănătate românesc, reducerea risipei şi creşterea transparenţei şi eficienţei, astfel încât pacienţii să beneficieze de servicii medicale mai sigure şi adecvate standardelor actuale.