Nu cu multe zile în urmă, ni se tot amintea de faptul că viitura de pe Dunăre se anunță a fi una ridicată, și că este bine să fim pregătiți chiar și pentru scenarii mai puțin fericite. Mai exact, la jumătatea lunii septembrie, specialiștii de la Apele Române anunțau că vârful viiturii de pe Dunăre va ajunge în România în perioada 28-29 septembrie și că debitul va atinge valori maxime de până la 9.500 de metri cubi pe secundă, o creștere semnificată față de 3.800 de metri cubi pe secundă, cât e media lunii septembrie. Cu toate acestea, lucrurile nu au mai stat deloc așa, iar Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt la Apele Române a precizat că „în ceea ce privește Dunărea, vorbim de o atenuare a viiturii prognozate, nu mai este atât de ascuțită. Vorbim de o prelungire a acestei unde de viitură”. În prezent, vârful viiturii de pe Dunăre este estimat pentru finalul săptămânii, adică undeva în zilele 3 și 4 octombrie, când debitul este estimat la 7.600 de metri cubi pe secundă.

Luni, 30 septembrie, debitul la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a avut o valoare de 7.400 de metri cubi pe secundă, aproape dublu față de media lunii septembrie. „Riscurile care rămân sunt legate de durata lungă de propagare a viiturii pe Dunăre, care estimăm că poate să fie până la șapte zile. Presiunea apei asupra digurilor, fiind atât de îndelungată, necesită o monitorizare strictă și o atenție sporită”, a fost mesajul pe care l-a transmis pe această cale purtătorul de cuvânt al Apelor Române.

De asemenea, ministrul Mediului a transmis că nu mai sunt motive de îngrijorare privind situația de pe Dunăre. „Nu avem niciun motiv să ne îngrijorăm. Putem să afirmăm, așa cum am făcut-o și în trecut, că vom avea un debit care nu va pune în primejdie niciun metru din cei aproape 1.200km de dig de apărare la Dunăre”, a subliniat Mircea Fechet, ministrul Mediului.

La nivel local, după cum aminteam, pentru ca viitura de pe Dunăre să nu ne ia prin surprindere și să producă pagube însemnate, au început deja să fie luate primele măsuri în acest sens. Astfel, se astupă galeriile de animale din digul Călmățui-Gropeni-Chiscani. Pe această cale, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila a anunțat faptul că pe digul Călmățui-Gropeni-Chiscani există zone afectate de galeriile de animale săpate în diguri, cu mențiunea că taluzul exterior nu este afectat. În aceste condiții, specialiștii SGA Brăila lucrează la punerea în siguranță prin completări mecanizate de terasamente pe raza comunelor Gropeni, Chiscani, Stăncuța, Berteștii de Jos.