Într-o conferință de presă susținută recent, acesta a subliniat că nu este acceptabil ca personalul medical să părăsească înainte de termen locul de muncă de la stat pentru a-și desfășura activitatea în clinicile private.

Ministrul a atras atenția asupra faptului că există situații în care medici din spitalele publice lipsesc de la post începând cu ora 11.00 sau 12.00, în detrimentul pacienților care așteaptă la cozi interminabile sau al colegilor care rămân să acopere lipsurile. „Dacă nu reușim să diminuăm acest fenomen, toți avem de pierdut: pacienții, medicii dedicați, sistemul public și, pe termen lung, și cel privat”, a avertizat Alexandru Rogobete.

Statul nu va mai plăti rezidenții care activează în spitalele private

O altă măsură importantă anunțată de ministru vizează rezidenții care își desfășoară activitatea în unități sanitare private. Începând cu 1 septembrie 2025, salariile acestora nu vor mai fi suportate de Ministerul Sănătății, ci vor trebui plătite de spitalele private în care activează. Această decizie vine în contextul unei strategii de reformare a resurselor umane din sistemul sanitar și a unei mai bune delimitări a responsabilităților financiare între sectorul public și cel privat.

„În prezent, statul plătește salariile rezidenților, chiar dacă ei lucrează în spitale private. De la 1 septembrie, acest lucru se va schimba. Este o măsură corectă și echitabilă în contextul actual”, a declarat ministrul.

Creșterea încrederii în sistemul medical
O campanie comună pentru consolidarea încrederii în sistemul medical

În parteneriat cu PALMED, Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private, Ministerul Sănătății va lansa în această toamnă campania „Încrederea ne face bine”. Scopul acestei inițiative este promovarea măsurilor comune derulate de sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților.

Campania va pune accent pe programele de screening oncologic, cardiovascular, neurologic, precum și pe activitățile de diagnostic și investigații clinice și paraclinice. Alexandru Rogobete a menționat că sistemele public și privat trebuie să funcționeze în complementaritate, nu în competiție.

Infrastructura publică începe să recupereze decalajele
Ministrul a mai remarcat că, în ultimii ani, sistemul public de sănătate a beneficiat de investiții importante din fonduri PNRR, de la Banca Mondială și din surse guvernamentale. Ca urmare, în multe cazuri, infrastructura spitalelor de stat a ajuns la un nivel comparabil cu cel al unităților private.

„Suntem în 2025 și putem spune că, în multe locuri din țară, spitalele publice nu mai sunt cu nimic mai prejos față de cele private în ceea ce privește dotările și condițiile. Acum este momentul să întărim și disciplina muncii și respectul față de pacienți”, a concluzionat Rogobete.

Echilibru între vocație și responsabilitate
Ministrul Sănătății a ținut să sublinieze că nu generalizează și că în sistemul medical românesc activează numeroși profesioniști dedicați, care stau peste program sau acoperă gărzi suplimentare fără ezitare. Totuși, a făcut un apel la corectitudine și responsabilitate: „Medicul are libertatea deplină de a lucra unde dorește, dar numai după încheierea programului din spitalul public. Este o chestiune de respect față de pacienți, colegi și sistemul în care a ales să profeseze.”

Măsurile anunțate fac parte dintr-o strategie mai amplă de creștere a eficienței și transparenței în sistemul sanitar, precum și de eliminare a disfuncționalităților care afectează atât pacienții, cât și cadrele medicale.