O tentativă de reformă a sistemului penitenciar din România a declanșat un val de reacții dure din partea sindicatelor, care acuză Administrația Națională a Penitenciarelor de lipsă de transparență, decizii grăbite și o reorganizare fără fundament. Disputa a izbucnit în urma unei ședințe tensionate în care reprezentanții angajaților au descoperit că ANP a transmis, fără consultare prealabilă, un proiect de modificare a Statutului polițistului de penitenciare către Ministerul Justiției. Proiectul ar afecta direct dreptul la chirie al salariaților, o măsură ce a fost percepută drept o întoarcere la practicile opace de dinainte de 1989.

Momentul de tensiune a marcat o ruptură gravă în relația dintre conducerea ANP și sindicate, care susțin că nu au fost consultate corespunzător cu privire la schimbările propuse. „Este o lipsă gravă de transparență”, au transmis reprezentanții sindicali, acuzând instituția că încearcă să evite dezbaterea publică și parteneriatul social.

De asemenea, unul dintre punctele centrale ale reformei propuse îl constituie transformarea a șase unități penitenciare în secții externe, subordonate altor penitenciare. Este vorba despre Penitenciarul Brăila, care ar urma să fie arondat la Galați, Penitenciarul Satu Mare – la Baia Mare, Ploiești și Găești – la Mărgineni, Centrul de Detenție Craiova – la Penitenciarul Craiova, iar Spitalul Penitenciar Rahova – la Spitalul Penitenciar Jilava. Potrivit ANP, această măsură ar viza eficientizarea activității și reducerea presiunii bugetare, însă sindicatele susțin că, în realitate, este o încercare de a masca deficitul de personal și dezechilibrele financiare grave din sistem.

O altă preocupare majoră este legată de soarta funcțiilor de conducere. Sindicatele se tem că reorganizarea va duce la „amputarea” acestora, cu efecte directe asupra carierei și veniturilor angajaților. În special, există temeri că posturile de șef de tură vor fi menținute doar formal, fără plata indemnizației aferente funcției de conducere. Deși ANP a transmis că fiecare funcție „reorganizată” va fi discutată cu partenerii sociali, lipsa unor garanții clare și a unui cadru predictibil alimentează neîncrederea.

La solicitarea sindicatelor, ANP nu a fost în măsură să prezinte o simulare privind impactul reorganizării asupra activităților esențiale desfășurate în penitenciare, precum lucrul direct cu deținuții, comisiile de individualizare, prezentările la instanțe sau audiențele obligatorii. Această incapacitate a fost interpretată ca o dovadă că întreaga reformă este improvizată, „făcută după ureche, fără cifre și fără studii de impact”.

Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a respins public proiectul de reorganizare, alăturându-se altor organizații sindicale care consideră că măsura nu aduce niciun fel de optimizare reală. Dimpotrivă, susțin sindicaliștii, aceasta ar putea agrava criza actuală prin adâncirea deficitului bugetar și generarea unor noi tensiuni în sistemul penitenciar. În plus, lipsa unei analize financiare riguroase și a unui plan coerent de implementare ridică serioase semne de întrebare cu privire la viabilitatea reformei.

FSANP a anunțat că vor urma acțiuni de protest, organizate în coordonare cu celelalte organizații sindicale din sistem, în încercarea de a bloca aplicarea unei reforme considerate dăunătoare și ineficiente. Sindicaliștii atrag atenția că, în lipsa unei consultări reale și a unei evaluări temeinice, sistemul riscă să se prăbușească sub povara unei reforme impuse, care în loc să rezolve problemele structurale, le accentuează.

„Se forțează o reorganizare improvizată, grăbită și fără respect față de polițiștii de penitenciare vizați. în loc de economie, riscăm un potențial colaps și o criză și mai mare decât cea actuală”, avertizează reprezentanții sindicali, subliniind că nu vor accepta ca angajații să plătească prețul unei reforme fără fundament.