• 7 octombrie 2026, Adriana BURLACU
Brăila are, de marți seară, un monument dedicat prostiei, o lucrare satirică semnată de caricaturistul Costel Pătrășcan, care folosește simbolul infinitului pentru a transmite ideea că prostia nu are limite. Artistul susține că este primul „Monument al Prostiei” din lume și spune că lucrarea reprezintă, înainte de toate, o invitație la autoironie și reflecție.
Ideea monumentului a apărut după înființarea Muzeului Umorului de la Brăila. Potrivit lui Pătrășcan, la un an după apariția acestuia, autoritățile au creat la rândul lor un muzeu cu aceeași tematică, astfel că orașul a ajuns să aibă două muzee ale umorului. Situația l-a determinat pe caricaturist să se gândească inițial la un Muzeu al Prostiei, însă ulterior a ales varianta unui monument.
„Prostia este un fenomen social important”, a explicat Pătrășcan, precizând că a abordat tema prin instrumentele pe care le cunoaște cel mai bine: umorul, caricatura și satira. în viziunea sa, acestea pot conduce către un anumit adevăr, chiar și atunci când subiectul este unul incomod.
Monumentul a fost dezvelit în fața spațiului „Caricatura pusă la zid”, situat vizavi de Muzeul Umorului. Forma lucrării a fost păstrată secretă până în momentul inaugurării, caricaturistul refuzând să dezvăluie ce se afla sub pânză.
Alegerea simbolului infinitului nu este întâmplătoare. Pentru Pătrășcan, acesta exprimă caracterul nelimitat al prostiei, dar și faptul că ea nu trebuie căutată exclusiv în comportamentul celorlalți. Artistul consideră că fiecare om poate contribui, într-o anumită măsură, la fenomenul pe care îl critică.
„Prostia nu este numai despre ceilalți, este și despre noi”, a afirmat caricaturistul, îndemnând publicul să privească și „în propria curte”. în același timp, Pătrășcan a subliniat că monumentul nu este îndreptat împotriva unei persoane, a unui partid sau a unei instituții. Lucrarea nu are o țintă politică precisă, tocmai pentru că, în opinia sa, prostia este prea răspândită pentru a putea fi atribuită unui singur grup sau individ.
Artistul consideră că forma cea mai periculoasă a prostiei apare atunci când omul nu își recunoaște propriile limite. Problema nu este doar lipsa de cunoaștere, ci mai ales convingerea că deții răspunsuri și cunoștințe pe care, în realitate, nu le ai.
O particularitate a lucrării este faptul că monumentul a fost construit pe roți. Pătrășcan intenționează să îl transforme într-un proiect itinerant și să îl ducă și în alte orașe, dacă va exista interes pentru acest demers.
Realizarea monumentului a reprezentat, de asemenea, o provocare pentru caricaturist, obișnuit să lucreze în zona desenului și a caricaturii. De această dată, ideea a trebuit transpusă într-un obiect tridimensional, proiect realizat cu sprijinul unei firme de publicitate creativă.
Înainte de realizarea lucrării, Pătrășcan spune că a căutat dacă există în lume un monument dedicat prostiei și nu a identificat unul. Din acest motiv, consideră că lucrarea de la Brăila este o premieră.
Deși monumentele sunt asociate, în mod tradițional, cu solemnitatea, „Monumentul Prostiei” își asumă explicit caracterul satiric. După dezvelire, evenimentul a continuat la Palatul Lyra, unde Costel Pătrășcan a susținut un spectacol de caricatură.