Legea 213/2023, cunoscută sub denumirea de Legea Anastasia, a reprezentat un pas important în direcția înăspririi pedepselor pentru uciderea din culpă comisă de șoferi băuți, drogați sau fără permis de conducere. Actul normativ actual nu acoperă însă în mod explicit situațiile în care conducătorii auto adoptă comportamente de evitare a răspunderii penale, cum ar fi refuzul testării, părăsirea locului accidentului sau tentativele de a șterge urmele faptei.

Noua propunere legislativă urmărește să elimine aceste lacune juridice care permit unor infractori să scape cu pedepse mai blânde, în ciuda gravității faptelor comise. Autorii proiectului au identificat situații concrete în care severitatea comportamentului nu se reflectă în sancțiunile aplicate de instanțele de judecată, ceea ce a determinat necesitatea unei intervenții legislative urgente.

Modificările propuse prevăd că judecătorii nu vor mai putea dispune suspendarea executării pedepselor în cazurile în care șoferul vinovat de accident mortal comite și alte infracțiuni conexe. Printre acestea se numără refuzul testării pentru alcoolemie sau consum de droguri, fuga de la locul accidentului și ștergerea urmelor acestuia. Practic, șoferii care adoptă astfel de comportamente vor fi obligați să execute efectiv pedepsele primite, fără posibilitatea beneficierii de suspendarea executării.

Argumentația care stă la baza acestor modificări este una solidă din punct de vedere juridic și moral. Fuga de la locul unui accident cu victime, fără a întreprinde măsuri pentru salvarea acestora, plasează fapta la granița dintre uciderea din culpă și omorul cu intenție indirectă. Această diferență esențială de gravitate ar trebui să se reflecte și în sancțiunile aplicate, susțin inițiatorii proiectului.

Din perspectiva încrederii publice în sistemul judiciar, sancțiunile prea blânde pentru comportamente atât de grave riscă să submineze credibilitatea actului de justiție. Familiile victimelor și cetățenii în general pot percepe o discrepanție nejustificată între severitatea faptelor și pedepsele efectiv executate, ceea ce poate genera sentimente de nedreptate și nemulțumire față de sistemul legal.

Legea Anastasia originală și-a propus să descurajeze comportamentele iresponsabile la volan prin funcția sa preventiv-educativă, urmărind formarea unei conștiințe de respect pentru valorile sociale fundamentale, în special dreptul la viață și integritate fizică ale persoanei. Modificările propuse urmează aceeași logică, extinzând aria de aplicare pentru a acoperi și situațiile de evitare a răspunderii penale.

Impactul real al Legii Anastasia poate fi observat prin prisma cazurilor concrete judecate sub incidența acesteia. Cel mai mediatizat a fost procesul lui Vlad Pascu, tânărul care a provocat un accident mortal în stațiunea 2 Mai, fiind drogat la volan. Ironia sorții a făcut ca accidentul să se petreacă la doar câteva zile după intrarea în vigoare a legii, transformându-l într-un caz emblematic pentru noua reglementare.

Procesul lui Vlad Pascu, desfășurat pe parcursul a aproape doi ani, s-a încheiat cu condamnarea acestuia la 10 ani de închisoare, cu executare. Chiar și în aceste condiții, sentința nu a satisfăcut pe deplin așteptările părinților victimelor, care au considerat că pedeapsa nu reflectă întru totul gravitatea faptei comise și suferința provocată familiilor îndoliate.

Modificările legislative propuse vin să consolideze cadrul juridic existent și să elimine posibilitatea ca vinovații să scape cu pedepse mai blânde prin utilizarea unor artificii procedurale sau prin comportamente de evitare a răspunderii.