Expoziția temporară „Mărțișoare din perioada 1960 - 1980” din colecția Florentina Cristina Mușat (Comunitatea Elenă Brăila) este deschisă deschisă în perioada februarie - martie 2025, la Muzeul Brăilei „Carol I” - Centrul Diversității Culturale (Piața Traian nr. 3). De asemenea, cei interesați pot afla mai multe despre “Tradiții și Obiceiuri de Primăvară, la Români, Armeni, Bulgari, Evrei, Greci, Ruși Lipoveni, Turci”, susținută de Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.

Primăvara este o perioadă de renaștere și sărbătoare în multe culturi, iar fiecare dintre etniile menționate are tradiții și obiceiuri specifice legate de această perioadă. În România, unul dintre cele mai importante obiceiuri este Mărțișorul, sărbătorit pe 1 martie, când oamenii oferă și primesc mărțișoare – simboluri sub forma unui șnur alb-roșu, care reprezintă echilibrul dintre iarnă și vară. De asemenea, Dragobetele, sărbătorit de români pe 24 februarie, este o sărbătoare a iubirii, similară cu Valentine's Day, în care tinerii se întâlnesc pentru a-și exprima sentimentele. Plugarul, marcat de Marțea Mare, este o altă sărbătoare legată de munca câmpului și de începutul primăverii.

În cultura armeană, Nor Tari marchează începutul anului armenesc, sărbătorit în luna aprilie, o perioadă de purificare și renaștere. Armenii se roagă și își curăță casele pentru a întâmpina noul an. De asemenea, Vardavar este o sărbătoare veche, cu rădăcini păgâne, în care oamenii se stropeau cu apă, simbolizând curățirea și revitalizarea.

Bulgarii sărbătoresc Baba Marta pe 1 martie, o zi similară cu Mărțișorul, când oamenii poartă „martenitsi” – brățări sau șnururi alb-roșii care simbolizează sănătatea și norocul. De asemenea, Lăsata Secului de Primăvară, care coincide cu începutul lunii martie, este un moment în care oamenii renunță la anumite obiceiuri pentru a se pregăti pentru sărbătoarea Paștelui, fiind o perioadă de curățenie spirituală și fizică.

Evrei, de asemenea, au tradiții primăvăratice importante. În perioada Pesahului, care coincide cu începutul primăverii, evreii sărbătoresc eliberarea din sclavia egipteană. Pesahul este marcat prin consumul de azimă și prin repetiția poveștii despre exodul din Egipt.

Grecii au sărbători importante legate de primăvară, cum ar fi „Protomagia” sau „Ziua Muncii” (1 mai), o sărbătoare dedicată florilor și naturii, în care grecii adună flori și își decorează casele. Este un moment de bucurie și recunoștință față de natură și de anotimpul care vine.

Rușii Lipoveni sărbătoresc „Maslenitsa”, o săptămână dedicată primăverii, în care se organizează diverse jocuri și sărbători. în această perioadă, oamenii mănâncă clătite (blini), simbolizând soarele, și marchează sfârșitul iernii și sosirea primăverii.

Turcii au obiceiul de a sărbători „Nevruz”, care este o sărbătoare a primăverii, ce are loc pe 21 martie. Aceasta este o zi în care se celebrează renașterea naturii și noul început, prin focuri de tabără, dansuri tradiționale și mesele festive.

Toate aceste tradiții de primăvară reflectă respectul și legătura strânsă a oamenilor cu natura, fiecare dintre ele având un simbolism puternic al reînnoirii și al speranței pentru un an plin de belșug și sănătate.