O schimbare majoră se anunță pentru medicii de familie din România, aflați acum în centrul unei reforme inițiate de Guvernul Bolojan. Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin vocea președintelui Horațiu Moldovan, a prezentat direcțiile unei noi politici de remunerare care urmărește stimularea calității actului medical, nu acumularea de pacienți pe liste.

Potrivit noii propuneri, structura veniturilor medicilor de familie va fi modificată radical. În prezent, aceștia sunt remunerați în proporție de 35% pentru numărul de pacienți înscriși (plată per capita) și 65% pentru serviciile medicale efectiv prestate (plată per serviciu). Reforma prevede inversarea acestui raport: doar 20% din venituri vor proveni din per capita, iar 80% din activitatea medicală desfășurată. Măsura vine fără suplimentarea fondurilor de la alte capitole bugetare, dar cu o redistribuire mai eficientă a sumelor existente.

Această nouă abordare are un impact diferit în funcție de dimensiunea listei de pacienți a fiecărui cabinet. Medicii de familie cu mai puțin de 4.500 de pacienți vor avea venituri mai mari, în unele cazuri cu până la 11%, fiind recompensați pentru munca directă. În schimb, cei cu liste mari de pacienți, dar cu activitate clinică mai redusă, vor pierde până la 11% din venituri. Scopul declarat este clar: accentul se mută de pe cantitate pe calitate, stimulându-se implicarea reală în actul medical.

O altă modificare importantă vizează fondurile neutilizate până la finalul anului. CNAS va renunța la vechea practică de redistribuire automată a banilor necheltuiți în luna decembrie, direcționând acești bani către serviciile medicale necesare, în funcție de cerere și consum real. Totodată, autoritățile promit o simplificare administrativă esențială: atunci când medicul de familie titular este în concediu, pacienții vor putea fi consultați de orice alt medic disponibil, care va fi plătit pentru consultațiile efectuate. Această măsură vine să combată blocajele temporare de acces la servicii medicale primare în perioadele de absență ale medicilor.

Reforma vine într-un context bugetar tensionat. Sistemul sanitar din România se confruntă, în 2025, cu un deficit estimat la 14 miliarde de lei. în acest peisaj financiar delicat, autoritățile încearcă să optimizeze modul de funcționare al medicinei primare, mizând pe eficiență și orientare către rezultate.

Noua strategie anunțată de CNAS reflectă o schimbare profundă de viziune: medicul de familie nu mai este văzut doar ca un administrator de listă, ci ca un furnizor activ de servicii esențiale, de la consultații de prevenție până la monitorizarea pacienților cronici.