Elevii din învățământul preuniversitar se vor bucura, în anul educațional 2025–2026, de cea mai lungă vacanță de iarnă din ultimii ani, conform structurii oficiale aprobate de Ministerul Educației. Perioada de odihnă va dura nu mai puțin de 19 zile consecutive, între 20 decembrie 2025 și 7 ianuarie 2026, incluzând și sărbătorile legale de Bobotează și Sfântul Ioan Botezătorul.

Anul școlar 2025–2026 este organizat, ca și în ultimii ani, pe baza sistemului modular introdus începând cu anul 2022–2023, adică în cinci module de învățare alternate cu cinci perioade de vacanță. Elevii din toate ciclurile de învățământ vor intra în vacanță sâmbătă, 20 decembrie 2025, urmând ca activitatea didactică să fie reluată joi, 8 ianuarie 2026. Cu o durată de 19 zile calendaristice, vacanța de iarnă 2025–2026 devine astfel cea mai lungă pauză din întregul an școlar, o perioadă pe care elevii, profesorii și părinții o așteaptă cu nerăbdare.

Pe lângă sărbătorile de Crăciun și Anul Nou, vacanța de iarnă din acest an include și două zile libere legale introduse recent prin Legea nr. 52/2023: 6 ianuarie, Boboteaza, care în 2026 va fi marți, și 7 ianuarie, ziua Sfântului Ioan Botezătorul, care va fi miercuri.

Structura anului școlar 2025–2026 reflectă preocuparea Ministerului Educației pentru un calendar echilibrat și adaptat nevoilor actuale ale elevilor. Vacanța de toamnă, programată între 25 octombrie și 2 noiembrie 2025, este prima pauză semnificativă după debutul cursurilor. Apoi, după vacanța de iarnă, elevii vor avea parte de așa-numita „vacanță mobilă” sau „vacanță de schi”, o săptămână liberă stabilită de fiecare inspectorat școlar în parte, în intervalul 9 februarie – 1 martie 2026.

Vacanța de primăvară, dedicată sărbătorilor pascale, se va desfășura între 4 și 14 aprilie 2026, dând elevilor prilejul de a petrece Paștele alături de familie. Ultima și cea mai lungă perioadă de repaus, vacanța de vară, va începe pe 20 iunie și se va încheia pe 7 septembrie 2026, când va debuta un nou an școlar.

Această structură modulară este una caracterizată prin mai multă flexibilitate și o mai bună adaptare la nevoile elevilor, încurajând ritmuri de învățare mai sănătoase și reducând presiunea acumulată în perioadele lungi de cursuri neîntrerupte. Totodată, sistemul favorizează introducerea unor activități extracurriculare, proiecte educative sau programe de sprijin pentru elevi, care pot fi derulate între module, fără a afecta procesul de predare.

Ministerul Educației subliniază că aceste modificări urmăresc nu doar organizarea eficientă a activității didactice, ci și îmbunătățirea calității vieții școlare, oferind elevilor timp suficient pentru recreere, activități în familie sau explorarea pasiunilor personale.