Guvernul României a declanșat în 2025 cel mai amplu plan de consolidare fiscală de după criza din 2010, în încercarea de a limita explozia deficitului bugetar și de a răspunde solicitărilor Comisiei Europene. Trei pachete de măsuri de austeritate sunt fie deja adoptate, fie în curs de elaborare, iar reforma administrativă promisă vizează restructurarea profundă a aparatului de stat.

Primul pachet de măsuri intră în vigoare din 1 august 2025 și se concentrează pe creșteri de taxe și impozite, alături de reduceri și plafonări ale unor beneficii sociale.

Astfel, cota standard a TVA-ului a crescut de la 19% la 21%, iar cota redusă aplicată alimentelor, medicamentelor și cărților a fost majorată de la 9% la 11%. Accizele au crescut cu 10% pentru alcool și carburanți, iar produsele din tutun au suferit de asemenea scumpiri. Impozitul pe dividende va urca de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026, iar câștigurile brute din jocuri de noroc vor fi impozitate progresiv, între 4% și 40%. Instituțiile bancare vor plăti un impozit special de 4% pe cifra de afaceri, cu o cotă redusă de 2% pentru băncile mici, până la finalul anului 2026.

Pe partea de beneficii, pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei vor plăti din nou contribuția la sănătate (CASS). De asemenea, soții sau părinții fără venituri proprii vor trebui să plătească o contribuție anuală de 2.340 de lei pentru a beneficia de asigurare medicală. Pentru beneficiarii de venit minim garantat, indemnizații de șomaj sau de creștere copil, CASS va fi reținută automat în procent de 10%. Salariile și pensiile vor rămâne înghețate pentru anul 2025, iar bursele elevilor vor fi acordate doar celor cu media peste 9 și vor fi limitate la 15% din numărul elevilor din fiecare clasă.

Viitoarele pachete 2 și 3 sunt încă în pregătire, dar vor aduce măsuri suplimentare cu un puternic caracter administrativ și fiscal.

Printre acestea se numără sancțiuni pentru datornici, cum ar fi suspendarea permisului de conducere pentru șoferii care nu își plătesc amenzile rutiere timp de un an, precum și restricții privind radierea sau achiziția de vehicule pentru persoanele cu datorii către administrațiile locale. De asemenea, autorizațiile de construcție nu vor mai fi emise dacă solicitantul are restanțe financiare.

Pe partea fiscală locală, se va introduce un sistem de impozitare a imobilelor și autoturismelor bazat pe valoarea de piață reală, iar în cazul mașinilor se va ține cont și de nivelul de poluare. Datoriile la stat vor putea fi recuperate automat din ajutoarele sociale acordate beneficiarilor.

Reforma administrativă promisă vizează restructurarea aparatului de stat, în special reducerea personalului în localitățile cu scădere demografică și desființarea funcțiilor de viceprimar în comunele mici sau acolo unde nu sunt necesare. Se urmărește transferul de atribuții și patrimoniu de la nivel central către autoritățile locale, reorganizarea sistemului educațional prin reducerea plăților cu ora și limitarea burselor, precum și eficientizarea companiilor de stat și a instituțiilor cu regim special prin tăieri de cheltuieli și plafonarea salariilor. ANAF va fi modernizată pentru a combate evaziunea fiscală și a crește gradul de colectare.

Comisia Europeană a salutat planul Guvernului, considerând pachetul 1 adecvat, iar dacă pachetul 2 va fi aplicat la timp, România ar putea ieși din procedura de deficit excesiv. Totuși, economiștii avertizează că succesul acestor măsuri depinde de reducerea reală a risipei publice și de accelerarea investițiilor.