Parlamentul a votat unul dintre cele mai ample pachete fiscal-bugetare din ultimii ani, un set complex de modificări care va influența atât persoanele fizice, cât și mediul de afaceri. Noile prevederi vizează recalibrarea impozitării proprietăților și a autovehiculelor, reorganizarea regulilor aplicabile firmelor, schimbarea modului de calcul pentru contribuțiile de sănătate și introducerea unor ajustări importante privind taxarea câștigurilor provenite din investiții și criptomonede. Deși o parte dintre prevederi vor intra în vigoare până la finalul anului, cele mai consistente modificări sunt programate pentru 2026, lăsând atât administrațiile locale, cât și contribuabilii să se adapteze treptat la noul cadru fiscal.

Una dintre cele mai vizibile schimbări este creșterea semnificativă a impozitelor pe locuințe și terenuri, o măsură care va afecta majoritatea proprietarilor. Valorile impozabile cresc considerabil, uneori chiar se dublează, în funcție de tipul de clădire și de existența utilităților. Pentru clădirile rezidențiale construite din materiale durabile și dotate cu toate utilitățile, valoarea impozabilă urcă de la 1.492 lei pe metru pătrat la 2.677 lei pe metru pătrat. Pentru clădirile similare, dar care nu beneficiază de utilități, valoarea crește de la 894 lei pe metru pătrat la 1.606 lei pe metru pătrat. Se renunță și la corecția aplicată până acum apartamentelor situate în blocurile cu mai mult de trei etaje și cel puțin opt apartamente, o derogare considerată depășită în condițiile trecerii la impozitarea bazată pe valoarea de piață. Un alt element important este faptul că, începând de anul viitor, autoritățile locale nu vor mai adopta anual hotărâri pentru actualizarea impozitelor cu rata inflației, deoarece valorile stabilite în lege se vor aplica direct, fără modificări suplimentare la nivel local.

Tot în cadrul acestui pachet fiscal se modifică în profunzime impozitul auto, care trece la principiul „poluatorul plătește”. Noua formulă a fost elaborată pe baza unui studiu realizat cu sprijinul Băncii Mondiale și urmărește alinierea la tendințele europene privind reducerea emisiilor. Impozitele vor ține cont atât de capacitatea cilindrică a motorului, cât și de norma de poluare, iar vehiculele vor fi împărțite în opt categorii, de la motociclete până la autobuze și microbuze. Normele de poluare sunt organizate de la non-euro la Euro 6, fiind incluse și vehiculele hibride cu emisii de peste 50 de grame CO₂ pe kilometru. Fiecărei combinații dintre capacitatea cilindrică și norma de poluare îi corespunde un coeficient de ajustare cuprins între 1,3 și 0,95. în practică, pentru un autoturism cu motor de 1,6–2,0 litri, încadrat în normele E0–E3, impozitul anual va fi cuprins între 237,6 și 297 de lei. Pentru aceeași categorie de motorizare, dar cu normă Euro 4, impozitul va fi între 228 și 285 de lei, iar pentru Euro 5 între 213 și 267 de lei. Mașinile electrice vor beneficia de cel mai mic impozit anual, respectiv 80 de lei, o măsură menită să stimuleze tranziția către vehicule nepoluante.

Aceste modificări au ca obiectiv armonizarea sistemului fiscal cu realitățile economice actuale, precum și creșterea veniturilor la bugetul de stat. Autoritățile justifică reforma prin nevoia de a consolida resursele publice și de a orienta fiscalitatea către principiile echității și sustenabilității. Impactul va fi însă resimțit diferit de contribuabili, mai ales în contextul majorării accelerate a impozitelor pe proprietate, în timp ce firmele se pregătesc pentru reguli noi ce vor influența modul de organizare și raportare.