Angajații din numeroase primării de comune și orașe au declanșat marți, 10 februarie, o grevă de avertisment desfășurată între orele 10:00 și 12:00, exprimându-și nemulțumirea față de măsurile anunțate de Guvernul condus de Ilie Bolojan privind reforma administrației publice. Acțiunea de protest a fost organizată la nivel național de Sindicatul Național SCOR, după un vot intern aproape unanim în structurile sindicale.
Potrivit declarațiilor făcute de președintele Sindicatului Salariaților Comunelor și Orașelor din România (SCOR), Dan Cârlan, mobilizarea a fost una extinsă, desfășurându-se în toate unitățile administrativ-teritoriale unde există organizații sindicale afiliate. În total, au fost implicate aproximativ 1.370 de primării. Liderul sindical a subliniat că există așteptări ca și alte primării, neafiliate formal, să organizeze acțiuni de solidaritate, semn că tensiunile din administrația locală sunt generalizate, nu izolate.
La rândul său, președintele executiv al Sindicatului Național Solidaritatea Comunelor și Orașelor din România, Ștefan Sbiera, a caracterizat protestul drept un „semnal de alarmă” ferm adresat Guvernului. Mesajul transmis vizează, în esență, modul în care este percepută și tratată administrația publică locală, în special cea din mediul rural. Sbiera a insistat asupra diferențelor majore dintre gestionarea serviciilor publice într-un municipiu și administrarea unei comune întinse pe mii de hectare, unde responsabilitățile logistice și de infrastructură sunt incomparabil mai complexe. El a dat exemplul concret al necesității de a dezvolta rețele de apă, canalizare, electricitate, drumuri și gaze naturale pe suprafețe vaste, pentru populații dispersate, subliniind că aceste realități nu pot fi reduse la simple calcule demografice.
Conform reprezentanților sindicali, greva de avertisment reprezintă doar o etapă premergătoare, existând posibilitatea escaladării către o grevă generală dacă revendicările nu vor fi luate în considerare. Nemulțumirile vizează, în principal, prevederile din pachetul guvernamental de reformă administrativă, în special cele legate de reducerea cheltuielilor de personal și de reorganizarea posturilor.
13 primării din Brăila, prezente la protest
În județul Brăila, protestul a fost vizibil în 13 primării, ai căror angajați au participat la acțiunea de avertisment. Printre localitățile implicate s-au numărat Tudor Vladimirescu, Romanu, Unirea, Măxineni, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Berteștii de Jos, Zăvoaia, Scorțaru Nou, Frecăței, Gemenele, Galbenu și Chiscani.
Reprezentanta sindicală a atras atenția asupra deficitului sever de personal din primăriile mici și mijlocii. Deși organigramele prevăd anumite posturi, în practică acestea rămân neocupate, deoarece salariile reduse determină plecarea angajaților către alte sectoare mai bine remunerate. în acest context, propunerea ca unele funcții să fie transformate în posturi cu jumătate de normă este considerată nerealistă și imposibil de aplicat. Liderul de sindicat SCOR a subliniat că activitatea curentă este deja dificil de susținut cu personalul existent, iar reducerea normei ar afecta grav capacitatea administrativă.
O altă temere majoră vizează anunțata reducere cu 10% a cheltuielilor de personal. Sindicaliștii afirmă că, deși oficial se susține că nu vor exista concedieri, nu este clar prin ce mecanisme se va realiza această scădere bugetară. Lipsa de transparență și de consultare alimentează incertitudinea și nemulțumirea din sistem.
Protestul a fost însoțit de mesaje vizuale puternice afișate de participanți, menite să evidențieze sentimentul de marginalizare resimțit în mediul rural. Printre sloganuri s-au regăsit afirmații care denunță discriminarea satului românesc, inechitățile de finanțare între urban și rural și presiunea fiscală resimțită de cetățeni. Alte mesaje au invocat respectarea Constituției și demnitatea angajaților din administrația locală.
Greva de avertisment scoate la iveală tensiunile structurale din administrația publică locală, mai ales din comunele cu resurse limitate. Sindicatele transmit că, în absența unui dialog real și a unor soluții adaptate specificului local, există riscul blocării activității administrative prin declanșarea unor forme de protest mai ample.
