Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a pus în transparență decizională un proiect de act normativ care redefinește modul în care clinicile private pot fi incluse în derularea programelor naționale de sănătate finanțate din fonduri publice. Noua abordare condiționează participarea sectorului privat de capacitatea efectivă a spitalelor publice de a acoperi necesarul de servicii medicale pentru pacienți.

Documentul propus introduce un mecanism de evaluare bazat pe date concrete, prin care autoritățile vor estima numărul total de pacienți care necesită tratament într-un anumit program național și îl vor corela cu capacitatea disponibilă în spitalele de stat, exprimată prin numărul de paturi sau locuri de tratament existente. Această formulă are rolul de a fundamenta deciziile privind contractarea serviciilor medicale și distribuirea fondurilor publice.

În situația în care sistemul public demonstrează că dispune de resurse suficiente pentru a trata toți pacienții incluși într-un program, accesul furnizorilor privați la finanțarea din bugetul asigurărilor de sănătate ar putea fi restricționat sau chiar suspendat. În aceste condiții, contractele ar rămâne exclusiv în sarcina unităților sanitare de stat. Pe de altă parte, dacă analiza indică un deficit de capacitate în spitalele publice, casele de asigurări vor putea încheia contracte cu furnizori privați, cu scopul de a prelua surplusul de pacienți și de a reduce timpii de așteptare pentru tratament.

Prin acest mecanism, CNAS urmărește o utilizare mai eficientă a fondurilor publice și o adaptare mai rapidă la nevoile reale din sistemul medical, în funcție de presiunea existentă pe fiecare specialitate și regiune. Implementarea sa ar putea avea efecte directe asupra modului în care sunt gestionate listele de așteptare și asupra echilibrului dintre sectorul public și cel privat în furnizarea serviciilor medicale decontate.

Proiectul vizează în mod special programele naționale de sănătate cu impact major, atât din punct de vedere al costurilor, cât și al complexității medicale. Printre acestea se numără oncologia, inclusiv investigațiile de înaltă performanță precum PET-CT, managementul diabetului zaharat și al bolilor cardiovasculare, precum și programele dedicate transplanturilor, bolilor rare și altor afecțiuni grave, cum este endometrioza.

Eficiența reală a noului sistem depinde în mod direct de acuratețea datelor raportate de spitalele publice și de modul în care va fi evaluată capacitatea de tratament la nivel județean. Eventualele diferențe între realitatea din teren și datele statistice ar putea influența semnificativ deciziile privind contractarea serviciilor medicale și accesul pacienților la tratamente decontate.