Guvernul a aprobat și prezentat marți seară două ordonanțe de urgență considerate esențiale pentru direcția strategică a țării: una privind reforma administrației publice și cealaltă dedicată relansării economice. Anunțul a fost făcut de premierul Ilie Bolojan, în cadrul unei conferințe de presă susținute după ședința Executivului, alături de ministrul finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul dezvoltării, Cseke Attila. Potrivit prim-ministrului, cele două acte normative configurează un cadru coerent pentru modernizarea aparatului administrativ și pentru schimbarea modelului de creștere economică.

Componenta economică a pachetului vizează instituirea unor scheme de finanțare în valoare totală de aproximativ 5 miliarde de euro până în anul 2032. Ministrul finanțelor a precizat că, în următoarele trei luni, criteriile de eligibilitate și mecanismele de implementare vor fi elaborate în consultare cu antreprenorii români, pentru a asigura o adaptare realistă la nevoile mediului de afaceri. Instrumentele financiare propuse urmăresc atragerea de investiții majore și stimularea sectoarelor productive, marcând, în opinia lui Alexandru Nazare, o tranziție strategică de la un model economic bazat predominant pe consum la unul fundamentat pe investiții și competitivitate. Impactul bugetar estimat pentru anul în curs al măsurilor de relansare este de 2,2 miliarde de lei, sumă care reflectă efortul inițial de susținere a economiei în contextul consolidării fiscale.



În paralel, ordonanța privind reforma administrației introduce o serie de măsuri structurale, cu accent pe sustenabilitatea cheltuielilor publice și eficientizarea resurselor umane. Una dintre cele mai importante prevederi se referă la creșterea etapizată și progresivă a vârstei standard de pensionare în structurile care țin de ordine publică și siguranță națională, respectiv în cadrul Ministerul Apărării Naționale și al Ministerul Afacerilor Interne. Premierul a explicat că, în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței, Guvernul va modifica legislația privind pensiile militare de stat pentru a integra această schimbare.

Măsura este justificată atât prin considerente de echitate și sustenabilitate bugetară, cât și prin realități demografice. Potrivit lui Ilie Bolojan, în aceste sisteme se înregistrează o ieșire masivă la pensie a unor generații numeroase, în timp ce noile promoții sunt de aproximativ trei ori mai mici. Această inversare a piramidei de vârstă creează presiuni asupra capacității instituțiilor de a-și menține nivelul operațional. Prin urmare, creșterea graduală a vârstei medii de pensionare este văzută ca o soluție pentru stabilizarea resursei umane și pentru evitarea unor dezechilibre funcționale majore. Totodată, această ajustare compensează exceptarea acestor structuri de la reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal aplicată altor segmente din administrația centrală.



Reforma vizează și administrația publică locală, unde situația financiară a multor unități administrativ-teritoriale este considerată problematică. Ministrul dezvoltării a arătat că 2.584 din cele 3.228 de UAT-uri nu își pot acoperi integral cheltuielile salariale din venituri proprii. În acest context, ordonanța prevede aplicarea unei grile prestabilite de salarizare pentru autoritățile locale aflate în dificultate, cu scopul de a impune o disciplină bugetară și de a limita discrepanțele salariale necorelate cu capacitatea financiară reală.

Un alt set de măsuri privește responsabilizarea cetățenilor și creșterea gradului de conformare la obligațiile legale. Începând cu 1 septembrie, șoferii care nu achită amenzile de circulație în termen de maximum 90 de zile riscă suspendarea dreptului de a conduce, în raport de o zi de suspendare pentru fiecare 50 de lei datorați. Această prevedere are rolul de a întări mecanismele de colectare și de a descuraja acumularea de restanțe.

În ceea ce privește funcțiile publice de conducere, ordonanța introduce principiul mobilității prin rotație, stabilind un maximum de două mandate consecutive a câte cinci ani. Măsura urmărește prevenirea blocării pozițiilor de conducere și stimularea reînnoirii manageriale în instituțiile publice.