Un altfel de orar, un alt ritm, o altă școală. De trei ani, o parte dintre liceenii din județul Brăila experimentează o schimbare profundă a modului în care învață, în cadrul programului „școli-pilot”, inspirat din modelul „Lazăr” implementat la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București. Cinci licee din județ au adoptat un orar adaptat nevoilor reale ale adolescenților și cerințelor viitorului, punând accent pe eficiență, aplicare practică și echilibru emoțional.

Orarul este structurat astfel încât primele trei zile ale săptămânii — luni, marți și miercuri — sunt dedicate disciplinelor de examen la Bacalaureat: limba română, matematică sau istorie, în funcție de profil. Orele sunt organizate în blocuri concentrate, mai lungi, pentru a oferi continuitate în învățare și a sprijini pregătirea elevilor pentru probele scrise.

Joi și vineri au un cu totul alt spirit. Elevii participă la proiecte interdisciplinare, învață aplicat în afara manualelor, se implică în dezbateri și activități de dezvoltare personală, iar profesorii au introdus conceptul de „timp pentru respirație” pentru a reduce stresul și a menține echilibrul în procesul educațional.

În Brăila, modelul a fost implementat de Colegiul Național „Gheorghe Munteanu Murgoci”, Colegiul Național „Nicolae Bălcescu”, Colegiul Național „Nicolae Iorga”, Colegiul „Ana Aslan” și Liceul „C. Angelescu” din Ianca. Aceste unități, desemnate oficial școli-pilot de Ministerul Educației începând cu anul școlar 2022–2023, funcționează ca laboratoare de inovație educațională. Profesorii, coordonați de echipele de management și de inspectori școlari, au libertatea de a reorganiza orarul, de a selecta conținuturile esențiale și de a crea legături între discipline.

„Nu e vorba de a face mai puțin, ci de a face mai bine”, explică un cadru didactic de la Colegiul „Murgoci”. În locul orelor fragmentate de 50 de minute, unele activități se desfășoară în module de 90 sau 120 de minute, oferind elevilor ocazia de a explora temele în profunzime. Exemplele practice includ proiecte comune între română și istorie despre identitate și cultură civică, colaborări între fizică și informatică pentru realizarea de aplicații, precum și ore desfășurate în muzee sau în teren, acolo unde contextul o cere.

După doi ani de implementare, profesorii și directorii semnalează rezultate vizibile: implicarea elevilor a crescut, absenteismul a scăzut, iar stresul asociat examenelor este gestionat mai ușor. „Am descoperit că elevii învață mai mult atunci când înțeleg de ce o fac”, afirmă o profesoară de istorie de la Colegiul „Iorga”. „Nu se mai tem de școală, ci o trăiesc.”

Astfel, modelul „Lazăr” demonstrează că o școală cu mai puțin volum și mai mult sens poate oferi elevilor nu doar cunoștințe, ci și experiențe autentice, relevante și motivaționale, pregătindu-i pentru viitor într-un mod echilibrat și implicat.