Sindicatele din sistemul penitenciar au anunțat, miercuri, formularea unei plângeri penale împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan, acuzându-l de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în legătură cu adoptarea ordonanței de urgență privind reforma administrației. Demersul a fost inițiat de Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin președintele său, Cosmin Dorobanțu, organizația sindicală susținând că actul normativ a fost promovat cu rea-credință și cu încălcarea limitelor legale și constituționale.
Potrivit comunicatului transmis de federație, plângerea penală vizează adoptarea proiectului de reformă administrativă în condițiile în care premierul ar fi avut cunoștință de faptul că Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei a elaborat actul normativ fără competență legală și constituțională în domeniile reglementate. Sindicaliștii invocă prevederile art. 297 alin. (1) din Codul Penal, referitor la abuzul în serviciu, precum și dispozițiile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
Reprezentanții personalului din penitenciare susțin că ordonanța afectează în mod direct mai multe drepturi fundamentale garantate de Constituție, inclusiv dreptul la pensie, dreptul la muncă, dreptul la liberă circulație, dreptul de proprietate, dreptul la protecția persoanelor cu handicap, dreptul la protecția copiilor și dreptul la un nivel de trai decent. În plus, aceștia afirmă că proiectul conține dispoziții care interferează cu reglementările privind pensiile militare de stat, cu impact direct asupra polițiștilor de penitenciare, categorie profesională asimilată sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională.
Sindicaliștii acuză faptul că, în procesul de adoptare a ordonanței, nu ar fi fost luate în considerare o serie de avize instituționale. Printre acestea se numără Avizul nr. 155/24.02.2026 al Consiliul Legislativ și Avizul nr. 1396/24.02.2026 al Consiliul Economic şi Social, precum și observațiile formulate de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale și de Ministerul Finanţelor. Potrivit FSANP, în ciuda acestor avertismente instituționale, proiectul ar fi fost promovat și asumat la nivel guvernamental fără corectarea problemelor semnalate.
Organizația sindicală susține că premierul ar fi ignorat în mod deliberat limitele constituționale privind adoptarea ordonanțelor de urgență, inclusiv interdicția de a afecta drepturi și libertăți fundamentale printr-un asemenea act normativ. De asemenea, este invocată depășirea competențelor legale ale ministerului inițiator, respectiv MDLPA, în raport cu domeniile reglementate de proiect.
În consecință, federația solicită organelor judiciare efectuarea de cercetări, administrarea probelor necesare și tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate, fie în calitate de autori, complici sau instigatori, pentru faptele săvârșite în exercitarea funcției publice. Totodată, FSANP anunță că se va constitui parte civilă în eventualul dosar penal, solicitând despăgubiri morale și materiale pentru prejudiciul pe care îl consideră suferit prin restrângerea drepturilor legitime ale angajaților din penitenciare.
Ce spune premierul
În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, la finalul ședinței de Guvern de marți seară, că prevederile incluse în ordonanțele privind reforma administrației și pachetul de relansare economică respectă Constituția. Acesta a susținut că actele normative au fost adoptate fără observații finale și că au existat avize favorabile din partea ministerelor implicate.
Cu toate acestea, Consiliul Economic şi Social a emis un aviz nefavorabil asupra proiectului de ordonanță de urgență referitor la măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale și pentru modificarea unor acte normative conexe. Avizul negativ ar fi determinat amânarea cu aproape două ore a ședinței de Guvern în care urma să fie adoptat actul normativ.
De asemenea, mai multe ministere au transmis un număr considerabil de observații tehnice și juridice asupra proiectului. Potrivit informațiilor apărute în presă, adresele formulate de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor ar fi însumat aproape 70 de pagini de comentarii și recomandări. Ministerul Finanțelor ar fi sugerat reanalizarea integrală a actului normativ, avertizând că anumite măsuri pot conduce la blocaje instituționale și că impactul bugetar estimat pentru anul 2026 ar fi fost calculat eronat, cu o diferență de aproximativ 100 de milioane de lei.
Conflictul dintre sindicatele din penitenciare și Guvern deschide astfel un nou front de dispută juridică și instituțională în jurul reformei administrative, într-un context deja tensionat de măsuri de restructurare și ajustare bugetară.