În noaptea dintre 3 și 4 noiembrie 2025, Federația Rusă a lansat două atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene situate pe fluviul Dunărea, în apropierea graniței cu România. În urma acestor acțiuni militare, au fost observate numeroase explozii pe malul ucrainean, în special în zona porturilor aflate vizavi de teritoriul românesc. Atacurile, parte a campaniei susținute de bombardamente asupra infrastructurii civile a Ucrainei, au readus în atenție riscurile de securitate de la frontiera de est a României și importanța cooperării în cadrul NATO pentru menținerea stabilității regionale.

Imediat după detectarea semnalelor provenite dinspre teritoriul ucrainean, sistemele de supraveghere ale Forțelor Aeriene Române au reacționat conform procedurilor standard de poliție aeriană. La ora 00:17, două aeronave F-16 dislocate la Baza Aeriană Fetești au fost ridicate în aer pentru verificarea și monitorizarea situației din spațiul aerian național. Ulterior, la ora 02:45, alte două aeronave germane Eurofighter Typhoon, dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, au fost trimise în misiune pentru cercetare și pentru asigurarea securității aeriene în zona de frontieră cu Ucraina.

Conform Ministerului Apărării Naționale, decizia de ridicare a aeronavelor a făcut parte din măsurile de reacție rapidă destinate protejării spațiului aerian al României și al Alianței Nord-Atlantice. Comandanții celor două misiuni au primit aprobarea de a angaja țintele aeriene în cazul în care acestea ar fi pătruns pe teritoriul național și ar fi pus în pericol securitatea cetățenilor români.

Verificările efectuate în urma acestor atacuri au arătat că nu au existat pătrunderi neautorizate în spațiul aerian al României. De asemenea, autoritățile au confirmat că nu au fost identificate resturi de vehicule aeriene pe teritoriul național, ceea ce confirmă că acțiunile militare s-au desfășurat exclusiv pe partea ucraineană a Dunării. Cu toate acestea, incidentele au provocat îngrijorare în rândul populației din județele riverane fluviului, în special în Tulcea și Brăila, unde locuitorii au putut observa luminile exploziilor în timpul nopții.

Ministerul Apărării Naționale a condamnat cu fermitate atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, subliniind că aceste acțiuni reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și a normelor umanitare. Potrivit comunicatului oficial, România consideră că astfel de atacuri împotriva obiectivelor civile nu doar încalcă principiile fundamentale ale dreptului internațional, ci și pun în pericol stabilitatea și securitatea întregii regiuni a Mării Negre.

„Ministerul Apărării Naționale condamnă cu fermitate atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile ucrainene, acțiuni care reprezintă o încălcare gravă a dreptului internațional și o amenințare la adresa securității regionale. România rămâne în contact permanent cu aliații din NATO și Uniunea Europeană și menține un nivel ridicat de vigilență și reacție”, se arată în comunicatul oficial transmis presei.

Pe fondul intensificării atacurilor rusești asupra zonelor de frontieră din sudul Ucrainei, autoritățile române au întărit măsurile de monitorizare în regiunile de graniță și au menținut contactul constant cu partenerii din Alianța Nord-Atlantică. De la începutul anului, mai multe incidente similare au avut loc în proximitatea teritoriului românesc, determinând reacții imediate din partea forțelor aeriene aliate dislocate în România.

Analizele specialiștilor în securitate arată că aceste atacuri urmăresc să afecteze capacitățile logistice ale Ucrainei și transporturile de cereale prin porturile de pe Dunăre, care au devenit vitale pentru economia ucraineană după blocarea porturilor de la Marea Neagră. În acest context, prezența aeronavelor NATO în România are un rol esențial în descurajarea oricăror incidente care ar putea amenința integritatea teritorială a țării.

În ultimele luni, cooperarea dintre forțele aeriene române și cele aliate a fost consolidată prin exerciții comune și printr-un sistem integrat de reacție rapidă. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu a devenit un punct strategic al NATO în regiune, găzduind trupe și echipamente din mai multe state membre, inclusiv Germania, Italia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.

Autoritățile române au transmis că, deși nu există indicii privind o amenințare directă la adresa teritoriului național, situația de la granița cu Ucraina rămâne una tensionată. România continuă să monitorizeze îndeaproape evoluțiile conflictului și să colaboreze cu aliații pentru asigurarea securității naționale și regionale.