Senatul României a adoptat două proiecte legislative care vizează limitarea accesului tinerilor la jocurile de noroc și reducerea expunerii acestora la publicitate agresivă. Măsurile prevăd majorarea vârstei minime de acces în sălile de jocuri de noroc de la 18 la 21 de ani și interzicerea reclamelor online la jocuri de noroc în intervalul orar 6:00–24:00, precum și eliminarea totală a persoanelor publice din campaniile de promovare.

Inițiativa legislativă aparține deputatului Raluca Turcan și este susținută de parlamentari din mai multe formațiuni politice. Proiectele au fost adoptate de Senatul României și urmează să fie dezbătute și votate în Camera Deputaților, care este for decizional în acest caz.

Contextul în care au fost promovate aceste măsuri este unul considerat alarmant de specialiști și organizații neguvernamentale. Potrivit datelor prezentate de Salvați Copiii România, 14% dintre elevii de liceu au declarat că au încercat jocuri de noroc în ultimul an, 27% consumă alcool, 19% fumează, iar unul din zece copii trăiește într-o familie în care există o persoană dependentă de jocuri de noroc. Aceste cifre au fost invocate ca argument central pentru necesitatea unei intervenții legislative mai ferme.

Creșterea pragului de vârstă la 21 de ani este justificată prin vulnerabilitatea crescută a tinerilor la comportamente impulsive și la mecanismele psihologice specifice jocurilor de noroc. Inițiatorii susțin că măsura nu este una arbitrară, ci se aliniază practicilor adoptate în alte state europene pentru reducerea dependențelor. În paralel, restricționarea reclamelor online pe timpul zilei are ca scop diminuarea expunerii minorilor și tinerilor la mesaje care promovează câștiguri rapide și succes facil.

Co-inițiatoarea Diana Stoica a subliniat că eliminarea reclamelor în intervalul 6:00–24:00 și interzicerea utilizării vedetelor în promovare urmăresc protejarea copiilor de influențe comerciale agresive. În prezent, publicitatea la jocuri de noroc este frecvent întâlnită în mediul online și pe platformele frecventate de adolescenți, ceea ce amplifică riscul normalizării acestui comportament.

Specialiștii în sănătate mintală atrag atenția că dependența de jocuri de noroc nu este un simplu viciu, ci o tulburare de control al impulsurilor, cu impact sever asupra funcționării psihologice și sociale. Psihologii subliniază că maturizarea completă a creierului, în special a zonelor responsabile de autocontrol și evaluarea riscului, are loc în intervalul 21–25 de ani. În această perioadă, impulsivitatea este mai ridicată, iar vulnerabilitatea la comportamente adictive crește.

Consecințele dependenței pot fi grave: pierderi financiare majore, acumularea de datorii, deteriorarea relațiilor familiale, episoade depresive severe și, în unele cazuri, risc suicidar crescut. Clinicienii raportează o creștere a numărului de tineri cu vârste între 17 și 21 de ani care solicită sprijin specializat pentru probleme legate de pariuri și jocuri de noroc.

Susținătorii proiectelor legislative afirmă că industria jocurilor de noroc nu ar trebui să își construiască profitul pe vulnerabilitatea copiilor și tinerilor. în opinia acestora, intervenția legislativă este o măsură de sănătate publică, menită să reducă expunerea timpurie și să prevină instalarea dependenței.

După votul din Senat, proiectele urmează să fie analizate și supuse votului final în Camera Deputaților. Dacă vor fi adoptate și promulgate, noile reglementări ar putea modifica semnificativ cadrul legal privind accesul și promovarea jocurilor de noroc în România.