Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) au făcut publice rezultatele amplei operațiuni desfășurate la Brăila împotriva membrilor clanului Buricea, una dintre cele mai cunoscute grupări infracționale din zonă. În urma zecilor de percheziții efectuate, anchetatorii au indisponibilizat bunuri în valoare de sute de mii de euro și au formulat acuzații extrem de grave împotriva a 22 de persoane, pentru care au solicitat arestarea preventivă.

Printre bunurile ridicate de procurori se numără 12 autoturisme evaluate la aproximativ 500.000 de euro și trei ambarcațiuni estimate la circa 100.000 de euro. De asemenea, au fost confiscate peste 80.000 de euro și sume de bani în lei, o parte dintre acestea fiind descoperite în ascunzători special amenajate în pereții locuințelor percheziționate. Anchetatorii au mai găsit bijuterii, o armă neletală supusă autorizării, peste 30 de săbii și alte obiecte considerate relevante pentru dosarul penal.

Potrivit DIICOT, cei 22 de inculpați vor fi prezentați în fața Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă. Aceștia sunt cercetați pentru constituirea unui grup infracțional organizat, tentativă la omor calificat, șantaj, camătă, favorizarea făptuitorului, trafic de persoane, proxenetism și spălare a banilor. Trei dintre persoanele vizate se află deja în penitenciar, executând pedepse dispuse în alte cauze penale.

Ancheta arată că gruparea ar fi fost constituită în anul 2021, în municipiul Brăila, de trei bărbați, iar ulterior ar fi atras alți 20 de membri și colaboratori. Potrivit procurorilor, întreaga structură funcționa sub coordonarea unui lider în vârstă de 50 de ani, fiecare participant având un rol bine stabilit în desfășurarea activităților ilegale. Scopul principal al organizației era obținerea unor câștiguri importante din activități infracționale, în special din acordarea de împrumuturi cu dobânzi ilegale, dar și din alte fapte comise prin violență sau intimidare.

Investigatorii susțin că, în perioada 2021 – iulie 2026, membrii grupării au recurs în mod repetat la acte de violență pentru a-și consolida influența și reputația în mediul infracțional din Brăila. În acest interval, aceștia sunt acuzați că au comis patru tentative de omor și mai multe infracțiuni de tulburare a ordinii și liniștii publice, folosind agresiunile ca metodă de intimidare a rivalilor și a persoanelor considerate ostile intereselor grupării.

Conform procurorilor, violențele exercitate asupra victimelor au fost de o intensitate deosebită. Modul de acțiune, armele folosite, frecvența loviturilor și zonele corpului vizate indicau, în opinia anchetatorilor, intenția de a produce decesul victimelor. Acest rezultat nu s-a produs doar datorită intervenției rapide a personalului medical și reacției persoanelor agresate, care au beneficiat de îngrijiri de specialitate.

Un capitol important al anchetei îl reprezintă activitatea de camătă desfășurată de presupusul lider al grupării. Procurorii susțin că acesta acorda împrumuturi unor persoane fizice fără a avea autorizație legală și percepea dobânzi săptămânale, lunare sau calculate la termen, în procente considerabile din sumele împrumutate. Pentru garantarea recuperării banilor, debitorii erau obligați să ofere drept garanții imobile, autoturisme de lux sau alte bunuri de valoare.

În situațiile în care împrumuturile nu erau rambursate la timp, liderul grupării ar fi recurs la amenințări și presiuni psihologice pentru a-și determina debitorii să achite atât sumele împrumutate, cât și dobânzile impuse. Potrivit DIICOT, această metodă de intimidare reprezenta una dintre principalele modalități prin care gruparea își menținea controlul asupra victimelor și își proteja interesele financiare.

Anchetatorii susțin, totodată, că liderul organizației a încercat să ascundă proveniența banilor și a bunurilor obținute din activitățile ilegale. Acesta ar fi realizat și intermediat tranzacții financiare prin care încasa dobânzile provenite din camătă și ar fi trecut pe numele unor membri ai familiei sale mai multe bunuri mobile și imobile, inclusiv autoturisme de lux, deși continua să fie beneficiarul real și utilizatorul acestora. Procurorii consideră că aceste operațiuni aveau scopul de a disimula originea ilicită a averii acumulate.

Dosarul vizează și infracțiuni de trafic de persoane și proxenetism. Potrivit investigației, doi membri ai grupării ar fi recrutat două femei folosind metoda cunoscută sub denumirea de „loverboy”. Inițial, victimele ar fi fost manipulate prin promisiuni de iubire și relații stabile, după care ar fi fost constrânse psihic să practice prostituția în Elveția și Austria. Una dintre victime ar fi fost transportată și adăpostită în mai multe orașe din România înainte de a fi exploatată în străinătate.

Ancheta DIICOT este în desfășurare, iar procurorii continuă administrarea probelor pentru stabilirea întregii activități infracționale și a responsabilității fiecărui inculpat. Toate persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.