Românii care acumulează restanțe la plata facturilor de electricitate, gaze naturale, apă, încălzire, telefonie sau internet ar putea beneficia de noi măsuri de protecție împotriva deconectării. O inițiativă legislativă propune stabilirea unui prag minim al datoriilor pentru care furnizorii pot întrerupe serviciile, precum și obligarea acestora să ofere consumatorilor posibilitatea de a-și achita restanțele în rate înainte de debranșare.

Proiectul a fost înregistrat la Senat pe 9 noiembrie 2026, sub numărul B624/2026 și prevede modificarea mai multor acte normative, inclusiv a Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, a Legii serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și a legislației privind comunicațiile electronice.

Deconectarea nu ar mai fi permisă pentru datorii sub un anumit prag

Cea mai importantă prevedere a inițiativei este introducerea unui prag de protecție sub care furnizorii nu ar mai putea solicita întreruperea serviciilor, indiferent de numărul facturilor neachitate sau de penalitățile acumulate.

Pragul ar urma să fie stabilit în funcție de cea mai mare dintre două valori: echivalentul în lei al sumei de 50 de euro, calculat la cursul BNR din ziua emiterii facturii, sau valoarea medie a facturilor emise în ultimele 12 luni pentru contractul și locul de consum respectiv.

De exemplu, un consumator care are facturi lunare medii de 400 de lei nu ar putea fi deconectat pentru o restanță de 300 de lei, chiar dacă aceasta depășește echivalentul a 50 de euro. În schimb, pentru un consumator cu facturi medii de 100 de lei, pragul de protecție ar fi echivalentul în lei al celor 50 de euro. Există însă o excepție: dacă datoria rămâne neachitată mai mult de 12 luni consecutive, furnizorul ar putea solicita deconectarea, cu respectarea procedurilor obligatorii de notificare și eșalonare.

Furnizorii ar trebui să acorde plata în rate înainte de debranșare

Nici în cazul restanțelor care depășesc pragul de protecție întreruperea serviciului nu s-ar mai putea face imediat. Proiectul introduce o procedură obligatorie de notificare, prin care furnizorul trebuie să informeze consumatorul cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data la care este programată deconectarea.

Notificarea ar trebui să cuprindă valoarea exactă a datoriei, facturile neachitate, penalitățile acumulate, data posibilă a întreruperii serviciului și, în mod obligatoriu, o ofertă concretă de eșalonare a restanțelor.

Consumatorul ar avea la dispoziție 15 zile pentru a accepta planul de plată, pentru a solicita modificarea acestuia sau pentru a achita integral datoria.

Perioada minimă de eșalonare ar urma să fie de trei luni pentru restanțele mai mici decât dublul pragului de protecție și de șase luni pentru datoriile care depășesc această valoare. Atât timp cât consumatorul respectă planul de plată, furnizorul nu ar putea întrerupe serviciul.

Deconectarea ar fi interzisă și în perioada în care este analizată o solicitare de modificare a eșalonării, dacă aceasta a fost depusă în termenul legal, precum și timp de zece zile după comunicarea răspunsului furnizorului.

Protecție pe tot parcursul anului pentru consumatorii vulnerabili

O componentă importantă a proiectului vizează persoanele vulnerabile și pe cele afectate de sărăcie energetică. Potrivit inițiativei, acestea nu ar mai putea fi deconectate de la energia electrică și de la gaze naturale pe tot parcursul anului, indiferent de valoarea restanțelor.

Măsuri speciale sunt propuse și pentru persoanele care depind de echipamente medicale alimentate cu energie electrică, în situațiile în care întreruperea alimentării le-ar putea pune în pericol viața sau sănătatea.

Necesitatea utilizării aparaturii medicale ar trebui dovedită printr-un document eliberat de medicul specialist sau de medicul de familie. Furnizorul nu ar putea solicita însă comunicarea diagnosticului pacientului, fiind suficientă confirmarea faptului că acesta depinde de echipamentul respectiv.

Prevederi similare sunt propuse pentru alimentarea cu apă, serviciile de canalizare și furnizarea energiei termice, în cazul consumatorilor vulnerabili și al persoanelor dependente de echipamente medicale.

Facturile contestate nu ar putea duce automat la deconectare

Proiectul introduce protecții și pentru consumatorii care contestă legalitatea sau corectitudinea unor sume înscrise în facturi.

Astfel, furnizorul nu ar putea întrerupe serviciul pentru neplata sumelor contestate, cu condiția ca beneficiarul să achite toate celelalte obligații scadente și necontestate.

Protecția s-ar aplica pe durata analizării reclamației de către furnizor și încă 30 de zile după comunicarea răspunsului. Dacă utilizatorul se adresează autorității de reglementare sau unei entități de soluționare alternativă a litigiilor, interdicția de deconectare s-ar prelungi până la comunicarea soluției și încă 30 de zile.

În cazul în care consumatorul se adresează instanței în termenele prevăzute, furnizorul nu ar putea întrerupe serviciul pentru suma contestată până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Taxele de reconectare ar putea fi limitate

Inițiativa urmărește și limitarea costurilor suportate de consumatori după întreruperea serviciilor. Taxa de reconectare nu ar putea depăși costul efectiv al operațiunii tehnice și nu ar putea include penalități, dobânzi sau alte cheltuieli suplimentare. Mai mult, dacă furnizorul a efectuat deconectarea cu încălcarea legii, reconectarea ar trebui realizată gratuit.

Pentru nerespectarea noilor obligații în domeniul energiei electrice și gazelor naturale, proiectul prevede amenzi cuprinse între 10.000 și 200.000 de lei. În cazul serviciilor de telefonie și internet, sunt propuse mecanisme similare, prin aplicarea pragului minim al restanțelor și limitarea costurilor de reconectare.

Inițiatorii invocă modele europene și protecția consumatorilor vulnerabili

În expunerea de motive, parlamentarii susțin că actuala legislație oferă o protecție fragmentată consumatorilor și permite întreruperea unor servicii esențiale inclusiv pentru datorii nesemnificative.

Inițiatorii dau ca exemplu situațiile în care românii ajung să fie debranșați pentru restanțe de câteva zeci de lei, iar ulterior trebuie să achite taxe de reconectare comparabile cu datoria inițială sau chiar mai mari.

În susținerea proiectului este invocată Directiva europeană 2024/1711, care introduce măsuri suplimentare de protecție pentru clienții vulnerabili și persoanele afectate de sărăcie energetică. De asemenea, parlamentarii fac referire la legislația din Germania, Italia, Franța și Irlanda, unde există diferite forme de protecție împotriva întreruperii serviciilor esențiale.

Inițiatorii precizează că propunerea nu urmărește anularea datoriilor și nici scutirea consumatorilor de la plata acestora. Restanțele ar urma să existe în continuare, să poată genera penalități și să fie recuperate prin procedurile legale obișnuite. Obiectivul declarat este evitarea deconectării pentru sume mici și prevenirea situațiilor în care întreruperea unor servicii esențiale poate pune în pericol sănătatea sau viața oamenilor.

Proiectul trebuie să treacă de Parlament pentru a deveni lege

Potrivit fișei legislative a Senatului, inițiativa B624/2026 a fost înregistrată pentru dezbatere pe 9 noiembrie 2026 și nu beneficiază de procedură de urgență. Senatul este prima cameră sesizată, iar Camera Deputaților va fi forul decizional.

Pentru ca noile reguli să devină obligatorii pentru furnizori, proiectul trebuie să fie adoptat de ambele Camere ale Parlamentului, promulgat de președinte și publicat în Monitorul Oficial.

În forma depusă, legea ar urma să intre în vigoare la 90 de zile de la publicare. Până atunci, prevederile propuse nu pot fi considerate drept protecții deja aplicabile consumatorilor.