Marți, 31 martie la Ianca, avut loc evenimentul dedicat comemorării personalității pictorului Ion Theodorescu-Sion, celui care dă numele Casei de Cultură – „Ion Theodorescu Sion”.
Evenimentul a fost organizat de Primăria Orașului Ianca, cu sprijinul și în colaborare cu Muzeul „Carol I” Brăila, ,,contribuind astfel la valorificarea patrimoniului cultural și la crearea unui cadru educativ de calitate pentru publicul participant”, după cum au transmis organizatorii.
În cadrul manifestării au fost aduse în prim-plan viața și opera marelui artist, prin organizarea unei expoziții tematice ce a cuprins reproduceri ale lucrărilor sale, materiale documentare, imagini reprezentative, precum și informații despre contribuția sa la patrimoniul cultural românesc.
,,Prin această inițiativă, ne dorim nu doar să comemorăm o figură importantă a artei românești, ci și să inspirăm generațiile tinere să descopere și să aprecieze valorile autentice ale culturii. Evenimentul crează un cadru potrivit pentru: evocarea personalității și valorilor promovate de Ion Theodorescu-Sion; promovarea artei și culturii în rândul comunității locale; implicarea elevilor și a cadrelor didactice în activități educative și culturale; consolidarea respectului față de patrimoniul cultural național”, este mesajul organizatorilor.
Au luat cuvântul prof. Titi Bănică și Glicherie Stanciu, a cărui prezentare o redăm integlal.
Ion Theodorescu-Sion (1882, Ianca, Brăila – 1939, București)
Reprezentant de seamă al picturii interbelice, lon Theodorescu-Sion își dezvoltă preocuparea pentru rigurozitatea desenului, sub îndrumarea profesorilor săi: George Demetrescu Mirea, Jean Paul Laurens sau Luc Olivier Merson. În special în creația sa de început vom întâlni influența unor artiști pe care Theodorescu-Sion a avut ocazia să îi admire în peregrinările sale prin muzeele lumii. Picturu lui se apropie, așadar, de cea a unui Corot, Courbet sau Renoir; însă vom găsi mai cu seamă asemănări cu opera lui Derain sau Cezanne. De la acesta din urmă artistul român preia apetența pentru simbol și constructivism, ușor de identificat și intuit de-a lungul întregii sale opere.
Artistul a fost printre primii care au călătorit și au pictat la Balcic. Ion Theodorescu- Sion a stat de asemenea la baza organizării Artei Române - cea mai importantă asociație artistică de după primul Război Mondial, iar în interbelic s-a preocupat de organizarea vieții artistice, fiind inspector al artelor și autor al regulamentului Salonului Oficial.
Călătorii de inițiere: prin Europa Occidentală, Africa și Balcani
Spirit aventurier și vulcanic, Theodorescu-Sion a întreprins numeroase călătorii, ajungând în diferite zone din Franța, Italia, Belgia, Olanda, Anglia, Turcia și chiar în Algeria, unde a intenționat să se înroleze în Legiunea Străină.
Artistul a fost un admirator al Mării Mediterane, pictând în portul Marsilia sau la Palermo de exemplu. În Orientul românesc, la Balcic, ajunge chiar în anul 1913, după campania militară din timpul celui de-al Doilea Război Balcanic.
Ion Theodorescu- Sion și pictorul Alexandru Satmary sunt cei care descoperă frumusețea locului, semnalat și Principesei Maria, care se hotărăște să-și construiască în această zonă o superbă reședință de vară.
Experimentele artistice
În primele etape ale creației sale, Theodorescu-Sion s-a simțit atras de artistul francez Andre Derain, de la care preia structura compozițională, cromatica și o parte din atitudinea unor modele. Derain a fost o personalitate marcantă a artei franceze considerat, alături de Henri Matisse, unul dintre propagatorii fovismului, un curent profund novator.
Pictorul român a admirat și creația altor mari artiști, precum: Paul Cezanne, Van Gogh, Gauguin sau Georges Braque. De la Cezanne, de exemplu, pictorul român preia tema compozițiilor cu multe personaje, reprezentate în apropierea apelor. Dar în picturile lui Theodorescu-Sion, personajele sunt înfățișate ca niște zeități, preluând grandoarea sculpturilor greco-romane. Aceste reprezentări ne duc cu gândul și la Pierre Puvis de Chavannes, un artist pe care Ion Theodorescu- Sion l-a descoperit în timpul studiilor sale din Franța.
Pictura cu sperifie românesc
Atracția lui Theodorescu-Sion pentru înțelegerea lumii satului românesc se accentuează între anii 1914-1916, cure este perioada neutralității României, în timpul Primului Război Mondial. În viziunea multora, arta cu specific național trebuia să însumeze arta țărănească și arta veche religioasă, de sorginte bizantină.
Decorativismul a jucat, de asemenea, un rol important în această formulă a specificității.
Anul 1925 a marcat în cariera lui Ion Theodorescu-Sion un moment de cotitură, odată cu organizarea celei de-a cincea expoziții personale, unde prezintă lucrări ,,Fântâna lui Manole”, „Izvorul Troiței”, „La șipotul din pădure”, „La izvor”, „Întoarcerea de la târg”, ,,Plăieșii”, ,,Pastorală”, Fata lui moș Pătru” sau ,,Seară de vară”.
În același an, Ion Theodorescu-Sion primește distincții importante, care atestă meritele sale artistice, dar și pe cele militare. „Medalia Victoria marelui Război pentru Civilizație 1916-1921” oferită de statul român, și Ordinul „Palmele academice”, în grad de ofițer, oferit de statul francez.
Erou al Primului Război Mondial
În timpul Primului Război Mondial, pictorul Ion Theodorescu-Sion a fost mobilizat pe front, fiind repartizat la artileria antiaeriană. Pentru contribuția sa la luptele de la Brăila și Cernavodă, Theodorescu-Sion a primit și Ordinul „Virtutea militară”, în anul 1919.
După retragerea trupelor române din anul 1917, Marele Cartier General mobilizează artiștii pentru a crea opere de artă cu subiecte de război, în scopul înființării unui Muzeu Național. Ion Theodorescu-Sion a susținut ideea înființării instituției muzeale fiind și membru fondator al Societății „Arta Română”, împreună cu Nicolae Dărăscu, Camil Ressu, Nicolae Tonitza, Ștefan Dimitrescu, Francisc Șirato, Theodor Pallady, Iosif Iser, Cornel Medrea sau Oscar Han.