Județul Brăila se confruntă cu o situație critică în ceea ce privește asistența medicală cardiologică. Lipsa medicilor specialiști pune presiune pe sistemul de urgență și îi obligă, în anumite situații, pe pacienții cu afecțiuni cardiace grave să fie transferați către spitale din alte județe, inclusiv către București. Problema este cu atât mai gravă în cazul infarctului miocardic, unde fiecare minut poate conta pentru supraviețuirea pacientului și pentru limitarea leziunilor produse inimii.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila nu reușește de mai mulți ani să asigure în mod corespunzător linia de gardă pentru urgențele cardiace. Deși unitatea medicală a organizat, în ultimii doi ani, mai multe concursuri pentru ocuparea posturilor disponibile, acestea au rămas în mare parte neocupate. Autoritățile medicale susțin că există inclusiv dificultăți în păstrarea unor medici care au beneficiat de formare profesională în cadrul spitalului.

Directorul medical al Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Mihaela Alina Neacșu, a explicat pentru un post de televiziune că unitatea acordă beneficii și prime de instalare pentru a atrage specialiști, însă măsurile nu au fost suficiente pentru a rezolva deficitul.

„Deși oferim beneficii și primă de instalare, doctorii cardiologi nu vor să vină la Brăila. Mai mult, cei care sunt rezidenți pe post renunță și își dau demisia, deși sunt plătiți de Spitalul Județean pe parcursul rezidențiatului”, a declarat medicul.

Situația ar urma să se îmbunătățească parțial începând din luna septembrie, când secția de cardiologie ar urma să beneficieze de doi medici cardiologi. Numărul este însă considerat insuficient pentru necesarul unui spital județean, mai ales în condițiile în care asigurarea continuității medicale presupune acoperirea gărzilor și gestionarea permanentă a urgențelor.

Gravitatea problemei a devenit evidentă în cazul unui pacient în vârstă de 41 de ani din Brăila, ajuns miercuri dimineață, 26 august 2026, la Unitatea de Primiri Urgențe, acuzând dureri în piept. Investigațiile medicale au indicat un infarct miocardic, situație care necesita intervenție specializată într-un timp cât mai scurt.

În lipsa resurselor medicale necesare la Brăila și după ce unitatea medicală din Galați nu a putut prelua pacientul, acesta a fost direcționat către București. Situația din Galați este, la rândul ei, dificilă, existând un singur cardiolog intervenționist, disponibil pentru gărzi doar patru zile pe lună.

Pacientul a fost transportat cu ambulanța către Spitalul Bagdasar-Arseni din Capitală, într-o călătorie care a durat aproximativ două ore și jumătate. Odată ajuns la București, bărbatul a intrat direct în sala de operație, unde medicii au intervenit pentru deblocarea vaselor de sânge și montarea unor stenturi.

Cazul scoate în evidență vulnerabilitatea sistemului medical din regiune în fața urgențelor cardiovasculare. Pentru un pacient care suferă un infarct, timpul până la restabilirea fluxului sanguin către inimă este esențial. Cu cât intervenția este realizată mai târziu, cu atât crește riscul de complicații severe și deces, iar țesutul cardiac afectat poate suferi leziuni ireversibile.

Problema nu este însă specifică județului Brăila. Deficitul de specialiști și, în special, de cardiologi intervenționiști afectează mai multe județe din țară. Vrancea, Buzău, Prahova, Călărași, Ialomița, Giurgiu și Teleorman se confruntă, potrivit informațiilor prezentate, cu dificultăți similare, ceea ce contribuie la creșterea presiunii asupra spitalelor din București.

În cazul urgențelor cardiovasculare, această concentrare a pacienților poate deveni o problemă majoră. Transferurile pe distanțe mari înseamnă timp suplimentar până la efectuarea intervenției și presupun o mobilizare importantă a serviciilor de ambulanță și a spitalelor care primesc pacienții.

Datele prezentate indică, de asemenea, un deficit important de cardiologi intervenționiști la nivel național. România are mai puțin de zece astfel de specialiști la un milion de locuitori, în timp ce media europeană este de aproximativ 15 la un milion de locuitori. Lipsa de personal medical specializat nu se limitează însă la cardiologie, probleme similare fiind raportate și în cazul neurologilor, medicilor de urgență sau specialiștilor în terapie intensivă.

Criza de la Brăila evidențiază astfel o problemă mai amplă a sistemului sanitar românesc: accesul la servicii medicale de urgență poate varia considerabil în funcție de județul în care locuiește pacientul. În cazul infarctului, unde fiecare minut poate influența prognosticul, lipsa infrastructurii medicale și a specialiștilor poate transforma distanța dintre pacient și un centru de intervenție într-un factor decisiv.