Premierul Ilie Bolojan a confirmat că al treilea pachet de măsuri pregătit de Guvern va aduce schimbări profunde în structura aparatului bugetar, cu efecte vizibile începând cu anul 2026. Obiectivul principal al acestor măsuri este reducerea deficitului bugetar prin creșterea veniturilor statului, diminuarea cheltuielilor și reevaluarea investițiilor mari, care nu mai pot fi finanțate în ritmul actual.

Șeful Guvernului a explicat că reducerea personalului va viza în special instituțiile publice cu un număr „supradimensionat” de angajați, accentul fiind pus pe administrația publică locală, unde problema este mai vizibilă, iar responsabilitatea poate fi ușor identificată la nivelul primarilor sau președinților de consilii județene. Bolojan a precizat că, în situațiile în care numărul angajaților depășește necesarul, se vor face reduceri de personal, insistând pe importanța dimensionării corecte a schemei pentru a evita criteriile arbitrare.

Premierul a mai subliniat că reducerea personalului în primării poate fi gestionată mai eficient decât la nivel central, deoarece angajații se cunosc între ei, facilitând identificarea celor care își îndeplinesc sau nu atribuțiile. În caz contrar, managerii vor fi nevoiți să păstreze angajații performanți pentru a compensa lipsa celor ineficienți, evidențiind astfel necesitatea unei dimensionări corecte a personalului.

Guvernul intenționează să implementeze măsuri distincte pentru administrația publică locală și sectorul sănătății, două domenii cu cheltuieli semnificative din fonduri publice. În administrație, scopul este reducerea transferurilor de la buget către primării și consilii județene, concomitent cu îmbunătățirea calității serviciilor oferite cetățenilor. în sănătate, accentul se va pune pe eficientizarea cheltuielilor și creșterea capacității de gestionare a resurselor disponibile.

Premierul avertizează că efectele măsurilor nu vor fi imediate, dar vor deveni evidente începând cu anul 2026, acestea fiind impuse de presiunea crescută asupra bugetului și de dificultățile în finanțarea investițiilor mari deja contractate. Bolojan a subliniat că România nu își poate permite cheltuieli care nu sunt susținute de venituri și nici investiții de amploare fără un calendar realist de finanțare.

Potrivit anunțurilor făcute, România se pregătește pentru cel mai amplu val de concedieri din administrația publică din ultimul deceniu, cu peste 470.000 de posturi vizate în administrația locală. Numărul angajaților în acest sector a crescut cu peste 50.000 în ultimii zece ani, ajungând la peste 470.000 de persoane, față de aproximativ 282.000 în 2015 (excluzând personalul din școli și spitale).

În sectorul sănătății, numărul angajaților a crescut cu circa 25% în ultimul deceniu, de la 197.000 la peste 247.000. Guvernul urmărește o eficientizare care nu va consta în tăieri mecanice, ci în analiza și eliminarea posturilor care nu aduc valoare serviciilor medicale.

La nivel central, reducerea personalului va fi mai dificilă, din cauza structurii mai dispersate a responsabilităților, însă și aici sunt anticipate reorganizări punctuale, inclusiv în ministere mari precum Educația, Afacerile Interne și Apărarea.