• 18 septembrie 2025, Adriana BURLACU
Ministerul Educației anunță o schimbare importantă pentru evaluările naționale destinate elevilor din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a. Aceste testări, introduse în urmă cu mai bine de un deceniu pentru a oferi o diagnoză a sistemului de învățământ și pentru a orienta procesul educațional, vor primi o nouă structură. Ministrul Educației, Daniel David, a precizat în cadrul conferinței „Capitalul uman: Educația – stringența economiei”, că modificările au ca scop măsurarea unor competențe mai variate și mai apropiate de nevoile reale ale elevilor.
Un ordin de ministru urmează să fie emis în zilele următoare, cel târziu săptămâna viitoare, pentru a reglementa această schimbare. Practic, evaluările nu vor mai fi construite exclusiv pe baza itemilor tradiționali care verifică parcurgerea programei școlare, ci vor include exerciții similare cu cele din testările internaționale PISA. Acest lucru presupune că elevii vor fi puși în situația de a utiliza cunoștințele dobândite pentru a rezolva probleme concrete din viața de zi cu zi.
„Ele ar trebui să măsoare mai multe competențe. în aceste testări aș vrea să văd, pe lângă itemi clasici legați de programe, itemi în logica PISA, adică folosirea conținuturilor în viața de zi cu zi”, a explicat ministrul Educației, subliniind necesitatea unei orientări mai pragmatice a școlii românești.
Schimbarea vine în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu rezultate slabe la testările internaționale. Evaluările PISA, organizate la fiecare trei ani de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), măsoară nivelul de pregătire al elevilor de 15 ani în trei domenii-cheie: citire, matematică și științe. Scopul lor nu este verificarea memoriei, ci testarea capacității de a aplica învățarea în situații reale: interpretarea unor grafice, luarea de decizii, rezolvarea unor probleme cu mai multe variabile.
Ministrul Daniel David a afirmat că obiectivul este ca elevii români să fie obișnuiți, încă din ciclul primar, cu astfel de provocări. „Îi antrenăm pe copii să utilizeze conținutul la viața de zi cu zi, iar în clasa a IX-a îi testăm și copiii deja vor ști ce înseamnă itemi PISA. îmi asum acest lucru”, a spus oficialul.
Potrivit noilor planuri, rezultatele evaluărilor vor continua să aibă un rol diagnostic, nu de notare, însă vor oferi o imagine mai complexă. Pe de o parte, elevii vor putea înțelege mai clar nivelul la care se află, raportat nu doar la programa școlară, ci și la capacitatea lor de a gândi aplicat. Pe de altă parte, profesorii vor primi date relevante pentru a-și adapta metodele de predare, iar școlile vor putea construi strategii de îmbunătățire a calității educației. în același timp, autoritățile vor avea acces la o radiografie mai exactă a sistemului, care să reflecte nu doar ce se predă, ci și ce rețin și aplică elevii.
Această schimbare se înscrie în tendințele europene de modernizare a educației, unde accentul cade tot mai mult pe competențe transferabile și pe pregătirea elevilor pentru viața reală și pentru piața muncii. Numeroși specialiști atrag atenția că învățământul românesc are încă o orientare puternică spre acumularea de informații, fără a dezvolta suficient gândirea critică, creativitatea și capacitatea de a rezolva probleme.
Rămâne însă de văzut cum va fi implementată această reformă. Profesorii vor avea nevoie de pregătire suplimentară pentru a concepe și utiliza astfel de instrumente de evaluare, iar elevii vor trebui să se adapteze unui nou tip de testare, diferit de cel cu care sunt obișnuiți. în plus, părinții vor trebui să înțeleagă că aceste evaluări nu sunt examene cu miză directă pentru note sau pentru admiterea la liceu, ci instrumente menite să ofere o imagine de ansamblu asupra progresului școlar.
Prin introducerea noilor tipuri de itemi, Ministerul Educației își propune să construiască treptat un sistem mai apropiat de standardele internaționale. în teorie, acest demers ar trebui să pregătească elevii români pentru a face față cu succes provocărilor societății contemporane, dar și să reducă decalajul evident față de țările cu performanțe ridicate la testările PISA.