Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a anunțat că, începând cu data de 2 martie, sistemul Entry/Exit (EES) va deveni operațional în toate punctele de trecere a frontierei externe a României. Decizia marchează finalizarea procesului de implementare etapizată a acestui mecanism electronic de control, cu scopul de a asigura aplicarea uniformă a normelor europene privind gestionarea frontierelor și monitorizarea șederilor de scurtă durată ale cetățenilor din state terțe.

Extinderea sistemului vizează multiple categorii de frontiere, respectiv terestre, maritime, fluviale și aeriene. La frontiera româno-moldovenească, EES va fi activ în punctele de trecere Albița, Bumbăta, Galați rutier, Galați feroviar, Iași feroviar și Sculeni. În ceea ce privește frontiera româno-sârbă, sistemul va funcționa la Drobeta Turnu Severin, Moldova Nouă, Moldova Veche portuar, Orșova, Porțile de Fier II și Stamora-Moravița feroviar. La granița cu Ucraina, implementarea acoperă punctele Halmeu feroviar, Isaccea, Tulcea portuar și Vicșani feroviar. În zona maritimă a Mării Negre, sistemul devine activ în porturile Constanța, Constanța-Sud – Agigea, Mangalia și Sulina. De asemenea, pe frontiera aeriană, EES va fi operațional la Aeroportul Internațional „Henri Coandă” Otopeni, iar pe frontiera fluvială a Dunării la Brăila portuar, Cernavodă portuar și Calafat portuar.

Potrivit comunicatului transmis de IGPF, implementarea sistemului a început la 12 octombrie 2025, fiind realizată progresiv, prin integrarea succesivă a punctelor de trecere în infrastructura informatică europeană. Finalizarea acestui proces presupune operaționalizarea completă a EES la nivelul întregii frontiere externe a României, ceea ce permite standardizarea procedurilor de control și alinierea deplină la cerințele stabilite la nivelul Uniunii Europene.

Sistemul Entry/Exit reprezintă un instrument informatic de ultimă generație, conceput pentru a înregistra în mod automat data și locul intrării și ieșirii cetățenilor din state terțe care sunt admiși pentru șederi de scurtă durată, respectiv pentru maximum 90 de zile într-un interval de 180 de zile. Platforma colectează atât date alfanumerice, cât și date biometrice, incluzând imaginea facială și patru amprente digitale. Prin intermediul acestor informații, sistemul calculează automat durata șederii autorizate și semnalează eventualele depășiri ale termenului legal.

Autoritățile subliniază că introducerea EES nu aduce modificări drepturilor de călătorie deja existente pentru cetățenii statelor terțe. Obiectivul principal al sistemului este modernizarea managementului frontierelor externe ale Uniunii Europene, prin înlocuirea aplicării ștampilelor în pașaport cu o evidență electronică centralizată. în același timp, sistemul urmărește creșterea eficienței controalelor la frontieră și optimizarea fluxurilor de pasageri, contribuind, pe termen mediu și lung, la reducerea timpilor de procesare.

Un alt scop esențial al EES îl constituie combaterea fraudelor de identitate și întărirea securității la nivel european. Prin utilizarea datelor biometrice, autoritățile pot verifica în mod riguros identitatea persoanelor și pot preveni utilizarea documentelor false sau a identităților multiple. Totodată, sistemul reprezintă un instrument suplimentar în prevenirea și combaterea terorismului și a formelor grave de criminalitate organizată, facilitând schimbul de informații între statele membre și consolidând capacitatea de analiză a riscurilor.

EES se aplică tuturor cetățenilor din state terțe care călătoresc în România pentru șederi de scurtă durată, inclusiv cetățenilor Republicii Moldova, precum și membrilor de familie ai cetățenilor Uniunii Europene care nu dețin un permis de ședere. Sunt exceptați de la prelevarea amprentelor digitale copiii cu vârsta sub 12 ani și persoanele pentru care prelevarea este fizic imposibilă. De asemenea, nu intră sub incidența sistemului cetățenii statelor terțe care dețin un permis de ședere sau o viză de lungă ședere eliberată de un stat membru al Uniunii Europene, precum și membrii de familie ai cetățenilor UE care dețin un permis de ședere valabil.

La prima intrare în România după operaționalizarea sistemului, datele biometrice ale persoanei vor fi colectate pentru crearea unui dosar individual în baza de date EES. La călătoriile ulterioare, verificarea identității se va realiza automat, prin compararea datelor prezentate cu cele deja stocate, ceea ce va permite accelerarea procedurilor de control și reducerea interacțiunii administrative repetitive.

în situația în care sunt îndeplinite condițiile legale de intrare, accesul pe teritoriul național va fi autorizat și înregistrat electronic, iar persoana în cauză va fi informată cu privire la durata maximă a șederii permise. în cazul neîndeplinirii condițiilor, refuzul intrării va fi înregistrat în sistem și comunicat oficial persoanei vizate, asigurând trasabilitatea deciziei și transparența procedurii.

Datele colectate prin intermediul EES sunt stocate pentru o perioadă de trei ani, iar în situațiile de refuz al intrării sau de depășire a duratei legale de ședere, pentru o perioadă de cinci ani. Stocarea și prelucrarea acestor informații se realizează cu respectarea strictă a legislației europene privind protecția datelor cu caracter personal. Persoanele vizate beneficiază de dreptul de acces la datele proprii, de dreptul la rectificare și de dreptul la ștergere, în conformitate cu cadrul normativ aplicabil.