România continuă să ocupe primul loc în Uniunea Europeană la numărul de cazuri de rujeolă, diferența față de celelalte state fiind una uriașă. Potrivit datelor publicate de Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC), în perioada 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025 au fost raportate în Uniunea Europeană 32.265 de cazuri de rujeolă, dintre care 27.568 au fost înregistrate în România. Astfel, peste 85% din toate cazurile raportate la nivelul UE provin din țara noastră. La mare distanță se află Italia, cu 1.097 de cazuri.

Specialiștii în sănătate publică avertizează că aceste cifre reflectă o scădere accentuată a acoperirii vaccinale, în special în rândul copiilor, fenomen alimentat de dezinformarea din mediul online, lipsa accesului la servicii medicale în unele comunități și dificultățile cu care se confruntă sistemul sanitar.

Peste 35.000 de îmbolnăviri și 30 de decese în România

Datele Institutului Național de Sănătate Publică arată că, în perioada 1 ianuarie 2023 – 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă. Cei mai afectați au fost copiii, 27.720 dintre îmbolnăviri fiind înregistrate la cei cu vârsta sub 15 ani, iar alte 3.188 de cazuri la adolescenți cu vârste între 15 și 19 ani. În aceeași perioadă, au fost raportate 30 de decese provocate de rujeolă, deși boala poate fi prevenită prin vaccinare. La nivelul județului Brăila, pentru perioada menționată, DSP Brăila a raportat doar în anul 2024 nu mai puțin de 360 suspiciuni, dintre care 244 au fost confirmate de laborator. A fost înregistrat și un focar de rujeolă la Centrul de Detenție Tichilești (iulie–septembrie 2024). Pentru 2023 nu sunt înregistrate raportări din partea DSP Brăila, iar pentru 2025 datele arată 59 cazuri confirmate din 91 suspiciuni.

Medicii atrag atenția că rujeola este una dintre cele mai contagioase boli infecțioase și poate provoca complicații severe, în special la copiii mici, inclusiv pneumonie, encefalită și, în cazurile grave, deces.

Vaccinarea ROR, mult sub nivelul recomandat

Una dintre cele mai mari probleme identificate de specialiști este scăderea constantă a vaccinării cu serul ROR, care protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.

Cele mai recente date indică o acoperire vaccinală de numai 47,4% pentru prima doză, în timp ce situația este și mai gravă în cazul rapelului administrat la vârsta de cinci ani. în unele comunități, doar aproximativ unul din cinci copii mai primește cea de-a doua doză.

Organizația Mondială a Sănătății recomandă o acoperire vaccinală de minimum 95% pentru prevenirea circulației virusului și asigurarea imunității colective, însă România se află la mare distanță de acest prag.

România, printre țările cu transmitere endemică

Concluziile celei de-a 14-a reuniuni a Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei și Rubeolei, organizată în septembrie 2025, arată că România se numără printre cele 13 state din Regiunea Europeană a Organizației Mondiale a Sănătății în care rujeola are transmitere endemică.

Acest lucru înseamnă că virusul circulă permanent în populație și nu mai apare doar sub forma unor focare izolate.

Situația este îngrijorătoare și în cazul altor vaccinuri din Programul Național de Imunizare. Vaccinul BCG are o acoperire de 93,5%, însă vaccinarea împotriva hepatitei B ajunge la doar 55%. Același procent este înregistrat pentru vaccinurile împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, poliomielitei și infecțiilor cu Haemophilus influenzae tip B, în timp ce vaccinul pneumococic are o acoperire de 54%.

Specialiștii susțin că fiecare copil nevaccinat este expus unui risc major

Organizația Salvați Copiii România avertizează că scăderea vaccinării are consecințe directe asupra sănătății copiilor.

Președintele executiv al organizației, Gabriela Alexandrescu, subliniază că fiecare copil nevaccinat rămâne vulnerabil în fața unor boli care pot fi prevenite și amintește că experiența proiectelor derulate în comunitățile rurale demonstrează că acoperirea vaccinală poate crește spectaculos atunci când există echipe medicale dedicate, informare corectă și relații de încredere cu familiile.

Motivele pentru care părinții aleg să amâne sau să refuze vaccinarea sunt multiple. Printre acestea se numără teama de reacții adverse, informațiile false distribuite pe rețelele sociale, neîncrederea în vaccinuri, barierele culturale și religioase, mobilitatea ridicată a familiilor și dificultățile de transport către cabinetele medicale. Medicii spun că foarte mulți părinți evită să declare deschis că refuză vaccinarea și preferă să amâne repetat programările, să nu mai răspundă la telefon sau să nu se prezinte la cabinet. În numeroase situații, aceștia refuză inclusiv să semneze documentele prin care își asumă în scris decizia de a nu-și vaccina copiii.

Rapelul, veriga slabă a imunizării

Una dintre concluziile importante ale cercetării este că pierderea celor mai mulți copii din programul de imunizare apare între prima doză și rapel.

Dacă pentru prima doză acceptarea vaccinului este încă relativ bună în multe comunități, numărul copiilor care revin pentru cea de-a doua doză scade dramatic. În unele localități, doar 20% dintre copii mai ajung să efectueze rapelul, ceea ce reduce semnificativ eficiența protecției împotriva bolii.

Probleme și în sistemul medical

Cadrele medicale participante la studiu au semnalat și dificultăți care țin de organizarea sistemului sanitar.

Printre problemele identificate se numără birocrația excesivă, lipsa resurselor materiale, timpul mare consumat pentru activități administrative și insuficientul sprijin acordat cabinetelor din mediul rural. De asemenea, medicii consideră că lipsa unor consecințe pentru refuzul vaccinării a contribuit la diminuarea acoperirii vaccinale, în special în comunitățile vulnerabile.

Programele comunitare au crescut vaccinarea până aproape de 100%

În ultimii ani, Salvați Copiii România a desfășurat programe de sănătate în 20 de județe, în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară.

Aproximativ 459.500 de mame, gravide și copii cu vârsta de până la cinci ani au beneficiat de servicii medicale, consiliere și sprijin pentru accesarea sistemului de sănătate.

Intervențiile au inclus caravane medicale, echipe de asistenți comunitari, moașe și asistenți sociali, sesiuni de informare pentru părinți, dotarea cabinetelor medicilor de familie și programe dedicate gravidelor, precum „Cutia Bebelușului” și aplicația INFOMama.

Potrivit organizației, în comunitățile în care aceste programe au fost implementate, rata vaccinării copiilor a crescut de la 50-60% la aproape 100%, iar 95% dintre gravide au beneficiat de consultații sau ecografii în timpul sarcinii. Evaluările mai indică o creștere cu 80% a vaccinărilor din Programul Național de Imunizare, cu 83% a ecografiilor pentru gravide și cu 45% a controalelor prenatale, în timp ce numărul consultațiilor decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate aproape s-a triplat.

Pe baza acestor rezultate, Salvați Copiii solicită autorităților simplificarea procedurilor de raportare a vaccinărilor, reducerea birocrației din cabinetele medicilor de familie, extinderea rețelei de asistență medicală comunitară și dezvoltarea unor programe de formare pentru personalul medical, astfel încât părinții să beneficieze de informații corecte și complete despre importanța vaccinării.